Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a aprobat în luna martie a acestui an Regulamentul privind procedura de avizare a înscrierii avocaților pe platformele online de intermediere a serviciilor juridice. Conform Regulamentului, avocații își vor putea oferi serviciile pe platformele online de intermediere a serviciilor juridice în condițiile în care acestea oferă garanții pentru respectarea legislației și deontologiei profesiei de avocat.
“În scopul conservării și protecției profesiei de avocat și a membrilor săi, este esențial ca Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) să monitorizeze platformele de intermediere avocat client și să colaboreze cu acestea, pentru a ajuta la crearea unei piețe virtuale caracterizată prin siguranță, în beneficiul profesiei, al avocaților, al clienților – consumatori, dar și pentru asigurarea unei calități la standarde înalte pentru aceste platforme, cu respectarea principiilor de bază ale profesiei de avocat.
În lipsa unei monitorizări a modului de gestionare a relațiilor avocat – platformă – client (consumator), dezvoltarea platformelor online de intermediere a serviciilor juridice ar putea avea un impact negativ asupra imaginii, prestigiului și viitorului profesiei, întrucât tind spre comercializarea excesivă a avocaturii și, implicit, spre ignorarea unor principii deontologice specifice profesiei și „comoditizarea” serviciilor avocațiale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Înainte de a-și oferi serviciile pe o platformă de intermediere, avocatul trebuie să se asigure cu privire la mai multe aspecte ce țin de lege și de deontologia profesională, cum ar fi: măsurile luate de platformă pentru asigurarea secretului profesional, condițiile de securitate și confidențialitate a corespondenței cu clientul, măsurile referitoare la siguranța datelor personale ale clienților, respectarea interdicției partajării onorariilor cu furnizorul platformei sau cu non avocați, în cazul ofertelor de servicii integrate, respectarea regulilor privind publicitatea și concurența loială”, se arată în Hotărârea nr. 241/11 din 12 martie 2022 a Consiliului UNBR.
Ana Maria Drăgănuță Briard, fondator Legally Remote, spune la PROFIT NEWS TV că această Hotărâre a UNBR că are scopul de a proteja atât avocații, cât și clienții acestora.
“Tehnologia a avansat foarte mult nu doar în domeniul juridic, ci și în alte domenii și atunci avem acum mult mai multe soluții care să ne protejeze și pe noi ca avocați, dar și pe clienții noștri de diverse probleme care ar putea apărea. Pentru a putea proteja datele, ceea ce este și obligația noastră legală, implementăm de obicei foarte multe metode care aduc o protecție suplimentară.
Prin acțiunea baroului cred că se urmărește, a se asigura că avocatul are implementate toate aceste măsuri de protecție, ceea ce nu e neapărat un lucru rău. Trebuie mereu adus un echilibru între cât de repede dorim să existe o transformare digitală și care sunt acele procese care asigură respectarea anumitor reguli”, afirmă acesta.
Ea adaugă că prin noua reglementare aprobată de UNBR platformele vor trebui să dovedească baroului că respectă regulile deontologice și de siguranță și că nu prestează mai multe servicii generale, ci este strict specializată în domeniul juridic. Hotărârea UNBR are în vedere și verificarea avocatului.
“Scopul acestei decizii este de a se asigura că secretul profesional și confidențialitatea sunt respectate foarte bine. Probabil o să fie și de datoria celor care folosesc astfel de platforme să explice pe un limbaj mai ușor ce anume se întâmplă în spatele platformei și cum vom face respectate aceste obligații. Ar fi o idee excelentă ca baroul să aibă și ei experți în tehnologie. S-ar face mai ușoară comunicarea la acest nivel. Momentan, au fost doar o parte dintre platforme avizate, lucrurile sunt în curs. Sunt însă destule necunoscute, încă trebuie să mai discutăm, să înțelegem exact ce se dorește”, afirmă Ana Maria Drăgănuță Briard, antreprenor care deține o firmă de avocatură, care activează preponderent în mediul digital.
Fondatoare Legally Remote mai spune și că s-a încercat la un moment dat și o digitalizare a instanțelor, însă procesul decurge mai lent, ceea ce “nu este neapărat un lucru rău”. Și în cazul instituțiilor publice se fac pași în digitalizarea proceselor.
“Sunt anumite domenii în care este chiar bine ca părțile să se revadă și să încerce să-și soluționeze problemele față în față. Sunt și instanțe care au implementat mai multe componente digitale precum dosarul digital întâlnirile online în anumite cazuri. Însă, acest lucru o să dureze, este foarte puțin implementat în acest moment.
Cu instituțiile fiscale avem acum un spațiu virtual privat prin intermediul căruia putem să discutăm cu autoritățile și să depunem acte. Nu avem încă o digitalizare foarte puternică și agresivă, se fac pași mici, se încearcă multe lucruri și ulterior, cel mai probabil în funcție de rezultate, o să se implementeze la scară largă. Mai multe instituții au ajuns să aibă câte un portal prin intermediul căruia desfășoară anumite activități.
În relația cu statul lucrurile se fac mai greu. Imediat după pandemie însă s-a văzut un avans destul de rapid în implementarea soluțiilor digitale la nivelul instituțiilor publice”, precizează aceasta.
