Ana Savin a început business-ul în plină criză financiară, în 2008, când a accesat fonduri europene pentru a construi o vilă turistică în Galați, cu un mic restaurant la parter.
„Eu am început chiar în criza din 2008. Am depus un proiect cu fonduri europene, care a fost aprobat. A fost primul proiect cu fonduri europene din mediul privat, din orașul Galați. Am construit la vremea respectivă o vilă turistică și avea și un mic restaurant în cadrul ei, la parter mai exact”, a declarat Ana Savin, proprietara restaurantelor Stage Nice Dining și al Hotelului Bordeaux, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
Ulterior, pe măsură ce restaurantul a început să performeze, a extins clădirea cu încă două etaje și a amenajat un restaurant panoramic la etajul patru. Business-ul s-a transformat într-un boutique hotel orientat în special către segmentul corporate, în condițiile în care Galațiul nu este un oraș turistic.
„Acum este un boutique hotel și ne axăm pe sectorul de business, mai exact, pe delegați. Galațiul, după cum probabil știți, nu este un oraș turistic. În schimb, vin delegații firmelor care aleg să se cazeze la noi, pentru că în cadrul hotelului avem un restaurant foarte bun. Practic, e o plăcere pentru ei să vină să servească masa la noi”, a explicat ea.
Restaurantul din Galați împlinește anul acesta 10 ani. Antreprenoarea spune că începutul a fost dificil, într-o piață care nu era obișnuită cu conceptul de experiență gastronomică.
„Față de început, care a fost oarecum greoi, pentru că piața nu era foarte bine pregătită pentru un restaurant care oferă experiențe, ci mai mult pentru acel tip de restaurant unde te duci, mănânci și pleci mai departe. Noi am ales să creăm experiențe tot timpul. Am creat un concept, se numește Nice Dining”, a afirmat Ana Savin.
Conceptul a fost adaptat la specificul local, cu porții mai generoase decât în fine dining, dar cu elemente de spectacol culinar – flambare la masă, live cooking și finalizarea preparatelor în fața clientului.
Într-un oraș bazat pe clienți recurenți, fidelizarea este esențială, iar meniul este schimbat anual. Ca surse de inspirație, antreprenoarea indică piețe externe dezvoltate, în special Dubai și Statele Unite.
„Cele mai multe concepte de restaurante le găsim în Dubai și în Statele Unite. Acolo piața este chiar foarte dezvoltată și chiar ai ce vedea. Tot felul de restaurante vin mereu cu noutăți să-și surprindă clienții. Dubaiul se dezvoltă într-un ritm accelerat, iar americanii sunt fani restaurante. Ei nu mănâncă acasă. E în cultura lor să iasă la restaurante, cum de altfel este oarecum și în vestul Europei. Noi românii abia începem să avem în cultura noastră ieșitul la restaurant”, a spus ea.
Extinderea la nivel național a venit odată cu deschiderea unui al doilea restaurant, în București, în 2025. Investiția în unitatea din Capitală s-a ridicat la 250.000 de euro.
Restaurantul are 200 de metri pătrați, 70 de locuri și o echipă de 15 angajați și este amplasat în apropiere de Parcul Circului.
„Am deschis și în București anul trecut. Anul acesta chiar vom sărbători un an, în martie, de la deschiderea restaurantului. Este conceptul pe care l-am creat în Galați, l-am adus și în București. Sperăm să prindă foarte bine pe piața din București și să ne putem dezvolta și în alte orașe”, a afirmat Ana Savin, menționând că echipa își dorește extinderea și în Brașov.
În ceea ce privește diferențele dintre București și orașele din provincie, antreprenoarea remarcă o stabilitate mai mare a forței de muncă în afara Capitalei, dar și un comportament de consum diferit.
„Din punct de vedere al personalului, în orașele de provincie oamenii se atașează mai mult de locul lor de muncă. Nu țin să-și schimbe locul de muncă la fel de des precum în capitală, unde ritmul este mult mai alert și opțiunile sunt mult mai variate. Forța de muncă este mai stabilă”, a explicat ea.
Pe partea de consum, diferențele sunt vizibile la nivelul bonului mediu.
„Dacă în Galați bonul de consum este mai redus, în București se vede clar că oamenii își permit să servească și un aperitiv, și un fel principal, și desert, și o sticlă de vin, pe când în provincie nu este chiar așa, din păcate”, a precizat Ana Savin.
Restaurantul din Capitală are un design futurist, diferit de cel din Galați, cu un bar central destinat inclusiv evenimentelor corporate și sesiunilor de live cooking.
Din punct de vedere operațional, antreprenoarea susține că tendința actuală este reducerea meniului pentru creșterea eficienței.
„Tendințele actuale ne arată că e mai bine să ai un meniu restrâns decât unul cu foarte multe preparate în care clientul se pierde și nu știe ce să aleagă. E mai bine să ai un meniu restrâns cu câteva preparate foarte bune pe care le faci. Îți scade și food cost-ul și, evident, crește profitabilitatea, iar personalul poate găti mult mai bine față de o gamă mult mai variată de preparate”, a spus ea.
Despre evoluția industriei în 2025, Ana Savin vorbește despre un declin generat de instabilitatea politică și fiscală.
„A fost un oarecare declin anul trecut din cauza instabilității politice, din cauza creșterilor de taxe, dar aceeași instabilitate a fost și la nivel global. Profiturile restaurantelor, care cândva erau 20%, acum sunt între 3 și 5%. Dacă nu ești foarte bine pregătit și procedurizat și cu preparate foarte bune, poți să ai un restaurant în care să nu ai profit”, a declarat aceasta.
Pentru începutul lui 2026, ea observă o ușoară revenire a consumului, după scăderea din anul anterior.
„Anul trecut a fost o scădere. Anul acesta deja vedem o ușoară creștere. S-a mai stabilizat puțin. Lumea a început să se obișnuiască cu aceste creșteri de taxe și practic au reînceput să iasă la restaurant”, a spus Ana Savin.
Antreprenoarea afirmă că menținerea TVA-ului la 11% a reprezentat „o gură de aer”, în contextul în care se anticipa o majorare la 21%, care ar fi pus presiune suplimentară pe prețuri și profituri.
Pe segmentul hotelier, Ana Savin consideră că administrarea este mai simplă decât în restaurante, unde componenta creativă și experiențială este esențială. Accentul cade pe proceduri clare, prezența pe platformele de rezervări și menținerea unui rating bun, bazat pe realitatea serviciilor oferite.
„Este foarte important să ai review-uri pe baza a ceea ce oferi, iar partea de curățenie cred că face diferența între un hotel de orice tip. Cel mai important este curățenia într-un hotel. Clientul nu se uită cât de înalt este tavanul, ci la cât de curată este camera, cât de bună este salteaua pe care doarme și ce facilități are în cameră”, a explicat ea.
Pentru 2026, antreprenoarea nu mizează pe o revenire rapidă.
„N-aș putea să spun că ne așteptăm la o creștere rapidă, ci mai degrabă la una lentă. Probabil că și anul acesta va fi un an de sacrificiu, dar cred că din toamnă, încet-încet, vom crește și vom reveni”, a spus Savin.
Ea avertizează că piața se va regla natural, iar restaurantele care nu sunt bine organizate riscă să dispară.
„Probabil va scădea numărul restaurantelor semnificativ pentru acei dintre noi care au privit restaurantul doar ca pe un business să mergi tu să mănânci. Nu mai funcționează așa. Restaurantele fac business pe baza clienților care vin, consumă regulat și dacă nu ești foarte bine pus la punct și pe partea de servire, și pe partea de preparare a mâncării, nu cred că vor rezista foarte multe restaurante în această perioadă, oarecum incertă”, a afirmat antreprenoarea.
În restaurante, prioritatea este controlul costurilor și optimizarea meniului, dar și dezvoltarea segmentului corporate, în special în București, unde cererea pentru prânzuri de afaceri și evenimente este în creștere.
Pe hoteluri, obiectivul este fidelizarea și extinderea bazei de clienți, într-o piață aglomerată în care marketingul bazat excesiv pe inteligență artificială poate crea așteptări nerealiste.
„Este foarte important să prezint realitatea din restaurant, nu clipuri foarte frumoase, foarte bine făcute cu inteligența artificială și atunci când oamenii ne aleg să aibă o dezamăgire. Nu există hotelul perfect, nu există restaurantul perfect”, a mai spus Ana Savin.
