Ungaria, unul din cele mai dependente state membre UE de energia din Rusia, are ca obiectiv eliminarea importurilor de gaze rusești până în 2050, în urma electrificării pe scară largă, a declarat ministrul ungar al Inovației și Tehnologiei, Laszlo Palkovics, transmite Reuters.
Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de declanșarea războiului din Ucraina, Ungaria primește 3,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an via Bulgaria și Serbia, conform unui acord pe termen lung semnat cu Rusia, la care se adaugă un miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acordul semnat de Ungaria cu grupul rus Gazprom este pe o perioadă de 15 ani, scrie Agerpres.
În iulie, Guvernul condus de premierul Viktor Orban a pus capăt unei scheme de plafonare, care a fost valabilă timp de un an, pentru prețurile la utilități plătite de gospodăriile cu un consum ridicat de energie. Laszlo Palkovics a apreciat că eliminarea plafonării ar urma să contribuie la o scădere a consumului de gaze pe segmentul de retail.
Acesta a anunțat că Executivul va analiza strategia energetică a Ungariei în primul trimestru din 2023, căutând să reducă dependența de gaze și majorând producția de electricitate care se bazează pe energia solară și nucleară, și avansând pe segmentul fermelor eoliene.
"Nivelul gazelor din Rusia, dacă sunt îndeplinite toate condițiile, ar putea scădea la zero până în 2050", a declarat Palkovics la o conferință pe teme de energie.
Acesta a explicat că gospodăriile, care anul trecut au folosit patru miliarde de metri cubi (bcm) de gaze, își vor reduce probabil consumul cu cel puțin 800 milioane metri cubi, după tăierea subvențiilor, iar un nivel mai crescut de economisire va apărea în urma măsurilor guvernamentale de limitare a consumului. Ca prim pas, Ungaria vrea să reducă ponderea gazelor în totalul consumului de energie la 26% până în 2030, de la 35% în 2021, o scădere de aproximativ 2,4 bcm, a informat Palkovics.
Acesta susține că revizuirea sistemului de energie al țării, inclusiv reducerea consumului, majorarea ponderii regenerabilelor și a capacităților de stocare, vor costa aproximativ 24 miliarde de euro, din care 16 miliarde de euro ar putea veni din fondurile europene.
