Kievul și Chișinăul au atins un punct de referință pe drumul lor către aderarea la blocul comunitar atunci când țările UE au aprobat în unanimitate, pe 15 iunie, deschiderea primului cluster oficial de negociere pentru ambele țări.
Măsura fusese blocată ani de zile de fostul prim-ministru ungar Viktor Orbán, care se opunea aderării Ucrainei la UE. (Cererile Ucrainei și ale Moldovei sunt legate din punct de vedere politic, astfel încât una nu poate avansa fără cealaltă - n.r.), scrie News.ro.
Cele două țări speră acum să avanseze rapid în procesul de aderare la UE, viceprim-ministrul Ucrainei, Taras Kacika, declarând pentru POLITICO la începutul acestei luni că Kievul își propune să deschidă toate cele șase clustere de negociere (grupuri de capitole oficiale) până la jumătatea lunii iulie.
Însă acest calendar este acum pus în pericol după ce, marți, Ungaria s-a opus trimiterii unei scrisori către Consiliul European și Comisia Europeană, în numele celor 27 de state membre ale blocului, care să prezinte poziția comună a capitalelor UE. Ungaria a fost singura țară care s-a opus acestei inițiative, care necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre și care va fi discutată din nou săptămâna viitoare, au afirmat diplomații.
Un purtător de cuvânt al Reprezentanței Permanente a Ungariei la Bruxelles nu a răspuns la o solicitare de comentarii, menționează POLITICO.
Tot POLITICO spune însă că această mișcare este în concordanță cu poziția rezervată a prim-ministrului Péter Magyar față de aderarea Ucrainei.
Deși Magyar nu s-a opus deschiderii unui prim cluster de negocieri cu Ucraina, guvernul său a insistat să se elimine cuvintele "cât mai curând posibil" referitoare la aderarea Kievului la UE din concluziile scrise ale unei reuniuni a liderilor UE de la Bruxelles de săptămâna trecută, potrivit unuia dintre diplomați.
În cadrul unei conferințe de presă de la finalul reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută, Magyar și-a reiterat poziția, declarând reporterilor: "Există șase clustere în total și nu considerăm că deschiderea lor simultană este o idee bună - în parte pentru că cerneala de pe primul nici măcar nu s-a uscat încă și în parte pentru că ar transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest - Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord - (care) au depus eforturi timp de ani de zile pentru aderarea la UE".
Ucraina și Moldova au fost acceptate rapid ca țări candidate la aderarea la UE în 2022, după ce și-au depus cererile la câteva zile după invazia pe scară largă a Rusiei. Însă, în ciuda unei decizii simbolice de a deschide negocierile în iunie 2024, negocierile de fond au fost blocate de fostul lider pro-rus al Ungariei, Viktor Orbán.
Pentru a adera la UE, o țară trebuie să adopte mii de legi și decizii europene, apoi să obțină aprobarea unanimă a statelor membre existente.
Oficialii UE au lăudat eforturile de reformă ale Ucrainei și Moldovei. În Ucraina, arestările de profil înalt, precum cea a șefului de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak, care a fost numit suspect într-o anchetă de corupție de amploare, luna trecută, sunt considerate semne pozitive că autoritățile iau în serios anchetele anticorupție. Iermak a negat toate acuzațiile.
Totuși, laudele sunt temperate de dezamăgirea că Kievul nu a avansat mai repede în ceea ce privește cele 10 reforme prioritare convenite în decembrie anul trecut. Oficialii UE consideră că Ucraina a finalizat doar 15% din reformele cuprinse într-un plan în 10 puncte convenit în decembrie anul trecut între comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, și viceprim-ministrul ucrainean, Taras Kacika. Planul include măsuri de consolidare a independenței agențiilor anticorupție NABU și Sapo, adoptarea unei strategii anticorupție și reforme în procesele de numire a judecătorilor și procurorilor.
Oficialii consideră, de asemenea, că, cu suficientă voință, Ucraina ar putea finaliza negocierile tehnice în aproximativ patru ani, recunoscând totodată că aderarea este, în ultimă instanță, o decizie politică.
