Acordul va intra în vigoare imediat după o încetare a focului.
Țările care susțin Kievul s-au reunit la Paris în încercarea de a avansa către o soluționare a războiului din Ucraina, care va intra în curând în al cincilea an.
Summitul „Coaliției de Voință” reunește 35 de țări care sprijină Ucraina și are ca scop afișarea „convergenței” dintre Washington, europeni și Kiev cu privire la „modalitățile operaționale” ale garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
Semnarea acestei declarații de intenție „deschide calea către un cadru juridic în care (militarii) ar putea fi detașați pentru a asigura securitatea” teritoriului ucrainean, a declarat premierul britanic Keir Starmer.
Franța și Regatul Unit vor putea instala „hub-uri militare” în Ucraina, a declarat Keir Starmer.
Cele 35 de țări membre ale Coaliției de Voință au aprobat garanții de securitate „solide” pentru Ucraina, a spus, la rândul său, președintele Emmanuel Macron.
„Pe baza întregii munci depuse în ultimele luni, ne-am consolidat abordarea prin instituirea unor mecanisme de supraveghere a încetării focului, care vor fi plasate sub conducerea americană”, a anunțat Emmanuel Macron, „dar cu contribuții din partea mai multor state care și-au manifestat disponibilitatea”, a precizat el.
„Garanțiile de securitate sunt cheia împotriva unei capitulări ucrainene”, a adăugat liderul francez.
La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că trupele germane ar putea participa la forța multinațională, dar în afara Ucrainei.
În schimb, prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat marți că a informat aliații europeni ai Ucrainei și trimișii americani că exclude trimiterea de trupe italiene pe teren în cadrul garanțiilor de securitate oferite Kievului odată cu încheierea unui armistițiu cu Rusia.
„Reafirmând sprijinul Italiei pentru securitatea Ucrainei, în conformitate cu ceea ce s-a făcut întotdeauna, președinta (Consiliului) Meloni a reamintit anumite puncte-cheie ale poziției guvernului italian cu privire la problema garanțiilor, în special excluderea utilizării trupelor italiene pe teren”, a precizat biroul său într-un comunicat, la încheierea reuniunii de la Paris a „Coaliției de Voință”.
Ucraina a prezentat încă o factură, de data aceasta în valoare de 800 de miliarde de dolari americani, anunța anterior premierul ungar, Viktor Orban.
Ucraina spune că suma este necesară pentru a acoperi nevoile țării în următorul deceniu, susține Orban.
El indică suma ca fiind una „astronomică”, de aproape patru ori mai mare decât PIB-ul anual al Ungariei.
„Acesta este motivul pentru care elita de la Bruxelles era atât de disperată să deblocheze activele rusești înghețate în decembrie și de aceea vor să restructureze fundamental următorul buget al UE”, a spus Orban, adăugând că „piticul ucrainean cerșește mâncare”.
Orban a adăugat că Bruxelles-ul „a găsit aliați chiar și în Ungaria pentru a-și finanța planurile”, menționând că europarlamentarii din partidul de opoziție Tisza au votat în favoarea sprijinului financiar necondiționat pentru Ucraina. Acesta a fost prețul imunității lor și al sprijinului din partea Bruxelles-ului, a insistat el.
„Indiferent cât de mult neagă, știm: la asta ne putem aștepta de la ei”, a adăugat Orban.
Premierul ungar a descris 2025 ca fiind „un an extrem de aglomerat”.
Orban a spus că a devenit clar „pentru toată lumea” că anul trecut a adus „sfârșitul unei ere în politica internațională”. Revenirea în funcție a președintelui american Donald Trump a „dat o lovitură de grație erei numite ‘ordine mondială liberală’, ale cărei reguli nu mai sunt valabile”, a adăugat el.
Prim-ministrul ungar a spus că acest lucru a inaugurat „era națiunilor”, al cărei „precursor” a fost încă din 2010, arată Agerpres.
Orban a declarat că cea mai importantă chestiune în Europa în 2026 va fi alegerea între război și pace, adăugând că sarcina guvernului ungar este de a ține Ungaria departe de pericolele războiului.
În afara războiului, principalele probleme ale anului 2026 vor fi energia și migrația, a declarat premierul ungar.
Viktor Orban a declarat că suveranitatea națională depinde din ce în ce mai mult de aprovizionarea cu energie, care este, de asemenea, cea mai importantă problemă a dezvoltării tehnologice.
Orban a spus că aprovizionarea cu energie, securitatea și independența Ungariei sunt garantate, iar țara este capabilă să producă volumele de energie necesare pentru a-și extinde capacitățile.
El a adăugat, însă, că unele dintre reglementările din industria petrolului și gazelor impuse de Bruxelles sunt „distructive” pentru Ungaria, insistând că țara se apără împotriva acestor reguli prin mijloace legale și acționează împotriva lor politic.
Orban a spus că cealaltă problemă cheie a anului următor va fi implementarea pactului privind migrația adoptat de Bruxelles.
Poziția guvernului ungar este neschimbată, a spus el, subliniind că Ungaria nu va primi niciun migrant, nu va construi tabere de refugiați și nu își va schimba politica de protecție a frontierelor.
„Nu vom deveni o țară de imigranți și nu acceptăm ca Bruxelles-ul să ne spună cu cine ar trebui să trăim”, a spus el.
Orban, despre o posibilă vizită a lui Putin la Budapesta: Nu-i momentul potrivit
În prezent, nu este un moment „potrivit” pentru ca președintele rus, Vladimir Putin, să viziteze Budapesta, deoarece nu există „chestiuni bilaterale de discutat”, a declarat premierul ungar Viktor Orban.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat în octombrie că va purta discuții cu Putin la Budapesta, dar întâlnirea nu a mai avut loc niciodată, amintește Reuters.
Orban: Intervenția SUA în Venezuela, benefică pentru piețele energetice
Decizia SUA de a-l răsturna de la putere pe liderul venezuelean Nicolas Maduro ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra piețelor energetice mondiale, a declarat Orban, adăugând că SUA și Venezuela vor controla până la jumătate din rezervele globale de petrol, relatează Reuters.
În cadrul celei mai mari intervenții americane în America Latină de la invazia Panama din 1989, forțele speciale Delta Force au intervenit în Caracas cu elicoptere în weekend și l-au reținut pe Maduro și l-au transportat la New York unde urmează să fie judecat pentru narcoterorism.
Președintele american Donald Trump, un aliat al lui Orban, care a „exceptat Ungaria de la sancțiunile americane asupra energiei rusești pentru 2026, care în Ungaria este an electoral, a fost clar în a spune că dorește o parte din bogățiile petroliere ale Venezuelei, amintește Reuters.
„Ceea ce consider important pentru Ungaria în această privință este că, împreună cu Venezuela, Statele Unite, după estimările mele, vor putea controla 40-50% din rezervele mondiale de petrol”, a declarat premierul ungar. „Aceasta este o putere deja capabilă să influențeze semnificativ prețul energiei pe piața mondială… Văd o mare șansă ca, în urma aducerii sub control a Venezuelei, să apară o situație energetică globală mai favorabilă pentru Ungaria, iar aceasta este o veste bună”, a comentat Orban.
Budapesta a înfuriat mulți membri ai Uniunii Europene și NATO prin continuarea importurilor de petrol și gaze rusești. Deși a insistat că acest lucru rămâne necesar, Budapesta a luat, de asemenea, măsuri pentru diversificarea aprovizionării.
Grupul de stat MVM a semnat în decembrie un acord pe 5 ani cu compania energetică americană Chevron pentru furnizarea a 2 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate.
