Statele Unite au respins propunerea Canadei de a înființa un grup operativ pentru monitorizarea “flotei fantomă” de petroliere a Rusiei, potrivit documentelor consultate de diferite agenții de presă.
Canada, care deține în prezent președinția Grupului celor Șapte Națiuni Dezvoltate (G7), a înaintat această propunere înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe, în Quebec, care va avea loc săptămâna viitoare, conform The Guardian.
În plus, în timpul negocierilor pentru o declarație comună, SUA au cerut modificarea textului declarației G7, prin eliminarea cuvântului “sancțiuni” și înlocuirea expresiei “capacitatea Rusiei de a prelungi războiul”, eliminând astfel prevederile ce leagă rolul petrolului rusesc de finanțarea invaziei din Ucraina, arată BiziDay.
În schimb, SUA au solicitat adoptarea unei atitudini mai ferme față de China, potrivit unor oficiali citați de Bloomberg.
Diplomații americani și-au informat omologii din G7 că această decizie este motivată de o reevaluare a poziției SUA în cadrul organizațiilor multilaterale, care împiedică Washingtonul să participe la noi inițiative împotriva Rusiei. Între timp, țările europene analizează modalități de a confisca petrolierele rusești din Marea Baltică, invocând legislația internațională.
Printre propuneri se numără invocarea unor norme de securitate a mediului, precum și legislația anti-piraterie, în condițiile în care aceste nave rusești, înregistrate de regulă în alte state, au produs numeroase sabotaje la infrastructura energetică și de comunicații din Marea Baltică.
Totuși, declarația finală a G7 nu a fost încă adoptată, iar negocierile în curs ar putea modifica poziția grupului față de Rusia și de sancțiunile impuse acesteia.
“Flota fantomă” a Rusiei reprezintă un grup de nave învechite, a căror proprietate este greu de urmărit, ce transportă combustibil rusesc, supus sancțiunilor occidentale.
Europa a cumpărat combustibili din Rusia în valoare de 22 miliarde de euro în 2024, dar a oferit doar 19 miliarde de euro pentru a sprijini Kievul, potrivit unui raport al Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), publicat la trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, scrie The Guardian.
În ciuda eforturilor de a reduce dependența continentului de combustibilii care finanțează războiul lui Vladimir Putin, UE a cumpărat petrol și gaze rusești în valoare de 21,9 miliarde de euro în al treilea an al războiului, conform estimărilor cercetătorilor CREA.
Suma este cu o șesime mai mare decât cele 18,7 miliarde de euro pe care UE le-a alocat Ucrainei sub formă de ajutor financiar în 2024, conform Institutului Kiel pentru Economia Mondială (IfW Kiel), scrie Hotnews.ro.
„Achiziționarea de combustibili fosili din Rusia este, pur și simplu, echivalentă cu trimiterea de ajutor financiar Kremlinului și sprijinirea invaziei sale. O practică ce trebuie oprită imediat pentru a asigura nu doar viitorul Ucrainei, ci și securitatea energetică a Europei”, a declarat Vaibhav Raghunandan, analist la CREA și coautor al raportului.
UE a cheltuit cu 39% mai mult pe combustibili din Rusia decât a alocat pentru Ucraina
Cercetătorii au compilat date comerciale pentru a estima valoarea combustibililor rusești vânduți la nivel mondial în cel de-al treilea an al invaziei rusești. Ei au prognozat date pentru februarie 2025, care încă nu sunt disponibile, bazându-se pe importurile din ianuarie.
În anul calendaristic 2024, UE a cheltuit cu 39% mai mult pe importurile de combustibili fosili din Rusia decât a alocat pentru Ucraina. Cifra care corespunde ajutorului acordat nu include contribuțiile militare sau cele umanitare.
Christoph Trebesch, economist la IfW Kiel, care nu a fost implicat în realizarea raportului, a declarat că există o diferență frapantă între cât de mult ajutor au mobilizat donatorii pentru Ucraina în comparație cu războaiele din trecut. Donatorii europeni au cheltuit în medie mai puțin de 0,1% din PIB pe an.
„Multe țări au fost mai generoase în conflictele din trecut. Germania, de exemplu, a mobilizat mult mai mult ajutor, mai rapid, pentru eliberarea Kuweitului în 1990/91 decât a făcut-o pentru Ucraina într-o perioadă de timp comparabilă”, a declarat economistul.
Veniturile din combustibili ale Rusiei ar putea scădea
Potrivit aceluiași raport, Rusia a câștigat 242 de miliarde de euro din exporturile globale de combustibili fosili în al treilea an al invaziei sale la scară largă în Ucraina, cu venituri de la începutul războiului care „se apropie acum de cifra de un trilion”, pe măsură ce țara se adaptează la sancțiuni.
Rusia obține până la jumătate din veniturile sale fiscale din sectorul petrolului și gazelor și a încercat să eludeze sancțiunile prin transportarea combustibililor cu o „flotă fantomă” de petroliere vechi și slab asigurate. Aceste nave obscure sunt responsabile pentru transportarea aproximativ unei treimi din veniturile sale din exporturile de combustibili fosili, mai arată analiza CREA.
Săptămâna trecută, ambasadorii UE au convenit asupra unor noi măsuri pentru a viza flota fantomă a Rusiei în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni de la începutul războiului.
Prin consolidarea sancțiunilor, veniturile din combustibili fosili ale Rusiei ar putea scădea cu 20%, mai estimează cercetătorii de la CREA. Măsurile includ incheierea „lacunelor de rafinare” prin care Europa poate cumpăra țiței rusesc procesat într-o altă țară și restricționarea fluxurilor de gaze prin conducta Turkstream. Raportul mai sugerează o reducere a importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL).
Europa și-a redus importurile de gaze naturale rusești pe conducte de la începutul războiului din Ucraina, dar a compensat o parte din necesarul său energetic cu transporturi de gaze lichefiate, inclusiv din Rusia.
