Documentul, datat cu luna aprilie a acestui an, rezumă concluziile unei anchete conduse de Piotr Serafin, comisarul pentru combaterea fraudei, care a fost însărcinat să investigheze acuzațiile conform cărora ofițeri ai serviciilor secrete maghiare, detașați la reprezentanța permanentă a țării la Bruxelles, au încercat să recruteze funcționari din instituțiile UE la mijlocul anilor 2010.
În perioada 2013-2016, agențiile de spionaj maghiare au trimis mai mulți funcționari să lucreze la reprezentanța permanentă, a constatat ancheta lui Serafin, scrie News.ro.
„Activitățile acestor ofițeri de informații din Bruxelles au fost inițial discrete, dar au devenit treptat mult mai evidente începând cu anul 2015”, se menționează în document.
Ca urmare a intensificării activității, existența rețelei de spionaj a devenit „cunoscută în cercurile funcționarilor maghiari din UE, ceea ce se pare că a afectat eficacitatea eforturilor lor”, se menționează în document. „Din câte știm, aceste activități au încetat în 2016”, notează documentul.
În 2015, Olivér Várhelyi a devenit ambasadorul țării pe lângă UE și a preluat conducerea reprezentanței permanente. Várhelyi este în prezent comisarul pentru sănătate și bunăstarea animalelor. El a început să lucreze la reprezentanța permanentă în 2011.
Când, anul trecut, presa a publicat pentru prima dată informații conform cărora ambasada ar fi găzduit o rețea de spionaj, Várhelyi i-a spus președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, că „nu este la curent” cu presupusele acțiuni ale Budapestei.
El și-a reiterat poziția în ianuarie anul acesta, când a fost audiat cu privire la scandal de parlamentarii europeni. Várhelyi a afirmat că nu a fost abordat de serviciile de informații pentru a transmite informații secrete. „Am fost abordat de serviciile maghiare sau de orice alte servicii? Nu, nu am fost”, le-a spus el europarlamentarilor în cadrul unei ședințe a unei comisii a Parlamentului European.
Nici ancheta realizată de Serafin nu a reușit să identifice vreun responsabil individual. „Pe baza informațiilor colectate în cursul anchetei și având în vedere instrumentele limitate de care dispune în prezent Comisia, nu este posibil să se atribuie responsabilitatea individuală sau implicarea altor persoane în afara ofițerilor de informații înșiși”, se menționează în document.
Documentul, care a fost transmis europarlamentarilor, precizează că Comisia „nu are cunoștință” de nicio încălcare „gravă” a securității.
Cu toate acestea, documentul detaliază unele dintre concluziile sale și confirmă pentru prima dată existența rețelei de spionaj, precum și faptul că aceasta viza funcționari ai UE.
„Ofițerii de informații și-au folosit funcția oficială pentru a îndeplini o misiune specifică care pare să fi depășit sarcinile asociate de obicei cu cele ale diplomaților din cadrul Reprezentanței Permanente”, afirmă documentul. „Aceasta a implicat, în special, abordarea unor funcționari ai Comisiei (Europene) de naționalitate maghiară și încercarea de a colecta de la aceștia informații detaliate privind activitatea din cadrul Comisiei pe teme de interes specific pentru guvernul maghiar”, se precizează în continuare.
Reprezentanța Permanentă a Ungariei și comisarul Várhelyi nu au răspuns la o solicitare de comentarii, iar Comisia Europeană a redirecționat POLITICO către un comentariu făcut de purtătorul de cuvânt Balazs Ujvari atunci când executivul a anunțat închiderea anchetei, în luna aprilie: „Comisia a concluzionat că nu a putut fi identificată nicio încălcare gravă a securității în legătură cu acuzațiile apărute în mass-media”.
