Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a părut să facă o schimbare crucială în ceea ce privește viitorul politicii monetare a țării sale afectate de inflație, afirmând că va adera la viziunea noului său ministru de Finanțe cu privire la ratele dobânzilor din Turcia, ceea ce înseamnă o revenire la economica ortodoxă după ani de control puternic al statului asupra băncii centrale și refuzul de a majora ratele dobânzilor în ciuda creșterii inflației, transmite CNBC.
Noul ministru de Finanțe Mehmet Simsek, care a fost viceprim-ministru și ministru de Finanțe între 2009 și 2018, este respectat în mare parte de investitori, scrie News.ro
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Economiștii și analiștii îl văd pe Simsek ca pe cineva care poate schimba cursul în criza costului vieții din Turcia, care a dus la deprecierea semnificativă a lirei turcești față de dolar, cu aproximativ 80% în ultimii cinci ani.
”Unii dintre prietenii noștri nu ar trebui să se înșele, cum ar fi (întrebând) ”Președintele nostru intenționează o schimbare serioasă a politicilor privind ratele dobânzilor?””, a declarat Erdogan presei marți, potrivit unei traduceri Reuters a presei turce, publicată miercuri.
Președintele se referea la opoziția sa față de majorarea dobânzilor, despre care a spus că nu a fost schimbată.
”Dar pe baza gândirii ministrului nostru de trezorerie și finanțe”, a adăugat Erdogan, ”am acceptat că va lua măsuri rapid, confortabil cu banca centrală”.
Erdogan s-a declarat de mult un oponent ferm al ratelor dobânzilor, refuzând să le majoreze chiar dacă inflația la sfârșitul anului 2022 a depășit 85%, insistând că orice creștere ar dăuna economiei. Economiștii și criticii spun că politicile sale au continuat să rănească lira și să împingă inflația în sus, provocând o criză valutară.
Lira s-a tranzacționat miercuri aproape de un minim record de 23,58 unități față de dolar.
Inflația anuală în țara de 85 de milioane de locuitori a fost de 46,62% în luna mai, aceeași lună în care Erdogan a fost reales președinte pentru a intra în al treilea deceniu la putere.
Unii economiști au anticipat o prăbușire a lirei dacă Erdogan și-ar fi continuat actuala politică monetară neortodoxă, care i-a determinat pe mulți investitori străini să plece din țară în ultimii câțiva ani.
Numirea la începutul lunii iunie a lui Simsek a generat o oarecare încredere investitorilor.
”Se pare că Erdogan i-a dat lui Simsek mandatul de a majora [dobânzile]. Este pozitiv. În mod clar, el spune că nu este de acord cu politica monetară ortodoxă, dar este dispus să-l sprijine pe Simsek pentru moment”, a declarat Timothy Ash, strateg pentru piețele emergente la BlueBay Asset Management, miercuri, pentru CNBC.
De asemenea, Erdogan a numit-o pe Hafize Gaye Erkan ca noul guvernator al băncii centrale a Turciei.
Erkan și Simsek împreună pot face schimbări fiscale și monetare serioase, care ar trebui să fie inițial dureroase, a anticipat Goldman Sachs într-o notă de cercetare.
Un ”creator de politici pe deplin ortodox” ar lăsa cursul de schimb să se ajusteze singur și ar crește semnificativ ratele dobânzilor, a scris Clemens Grafe, economist la Goldman.
”Din punctul nostru de vedere, acest lucru sugerează că un politician ortodox ar ridica dobânzile la 40%”, a spus el, adăugând că, odată ce inflația s-a stabilizat, ratele cheie ale dobânzilor ar putea fi reduse la aproximativ 25% pana la sfarsitul anului.
Rata actuală a dobânzii a Turciei este de 8,5%.
Mulți sunt încă sceptici, totuși, că Erdogan va renunța cu adevărat la controlul asupra acțiunilor băncii centrale.
Doar în câteva luni din 2021, Erdogan a concediat patru oficiali de rang înalt ai băncii centrale care nu i-au adoptat gândirea economică, iar Erkan va fi al cincilea guvernator al băncii centrale a Turciei în doar patru ani.
Orcun Selcuk, profesor asistent de științe politice la Colegiul Luther, se așteaptă ca Erdogan să permită ortodoxia economică – având în vedere eventualele alegeri locale.
”Cred că Erdogan este dispus să se calmeze până la alegerile locale. Își dorește cu adevărat să recupereze Istanbulul și Ankara, unde criza economică și costul mai ridicat al vieții se simt cel mai mult”, a spus Selcuk.
