ulgaria intră din nou sub monitorizarea Comisiei Europene cu privire la statul de drept, după ce, în 2019, Bruxelles-ul a încetat să o monitorizeze prin rapoarte anuale. Atunci s-a creat impresia că este sistată acțiunea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), care a fost conceput pentru Bulgaria și România din prima zi de la aderarea lor la UE, în 2007.
Fostul ministru bulgar al justiției, Danail Kirilov, era atât de sigur atunci de ridicarea MCV-ului că a promis că va demisiona din guvernul lui Boiko Borisov dacă nu se va dovedi că are dreptate. El nu mai este ministru de multă vreme, dar MCV-ul revine ca un coșmar pentru stat, pentru că nu a dat rezultate reale că luptă împotriva corupției și a crimei organizate. S-a așteptat ca Bulgaria să aibă sentințe efective („rezultate reale”) împotriva șefilor mafiei și a persoanelor corupte din eșaloanele superioare ale puterii, arată o analiză a publicației bulgare Sega, citată de Rador.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Reluarea monitorizării s-a făcut în liniște, cu acordul Bulgariei, ca o condiție pentru ca și candidatura sa pentru spațiul Schengen să fie dezbătută din nou. Știrea a fost sesizată de BTA, care într-o analiză recentă a atras atenția asupra unei declarații a ministrului de externe interimar, Nikolai Milkov, care pe 27 ianuarie a făcut o prezentare în fața presei despre ceea ce a făcut în funcția pe care o deține.
Potrivit spuselor ministrului Milkov, arată analiza, țările europene au adoptat treptat vocabularul pe care Țările de Jos și alte țări sceptice l-au putut impune de-a lungul anilor, și anume că mecanismele privind statul de drept fac parte din evaluare și ar trebui să facă parte din criteriile pentru aderarea la Schengen. Bulgaria a insistat până în ultimul moment că criteriile pentru Schengen sunt doar tehnice și nu a acceptat obiecțiile olandeze.
.„Acesta este un fapt pe care nu îl putem ignora și, din acest motiv, am făcut eforturi pentru a ne convinge partenerii cât de departe am ajuns cu mecanismul și ce am reușit să schimbăm după 2019”, a spus Milkov. Ministrul de externe interimar a menționat că Bulgaria va fi obiectul unui nou raport care va rezuma realizările țării din 2019 până în prezent, când Comisia Europeană a încetat să mai scrie rapoarte despre Bulgaria. Potrivit acestuia, acest nou raport ar trebui să arate progrese cu privire la statul de drept. „Dacă nu se realizează niciun progres, acest lucru ar putea duce și mai mult la o problemă pentru candidatura bulgară, atunci când aceasta va începe să fie examinată, la jumătatea anului”, a spus Milkov în raportul privitor la mandatul său.
După ce a luat o pauză cu privire la Bulgaria, Comisia Europeană a continuat să scrie rapoarte despre România. Ultimul raport a fost din 22 noiembrie 2022. Atunci, Bruxelles-ul a constatat că „progresul realizat de România în ceea ce privește MCV-ul este suficient pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în perioada aderării la UE”.
Deși mecanismul nu a fost anulat oficial atât pentru Bulgaria, cât și pentru România, pentru că se așteaptă o decizie a Consiliului UE (guvernele), Olanda a lăsat să se înțeleagă că nu mai au obiecții cu privire la candidatura României pentru Schengen. Consimțământul ei a fost reflectat în Declarația de la București din 28 ianuarie 2023. Astfel, au rămas doar obiecțiile Austriei împotriva admiterii României la Schengen, în timp ce Țările de Jos și Austria s-au opus simultan candidaturii bulgare.
La 31 ianuarie, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a declarat pe această temă: „Sunt convins că Bulgaria își urmează pașii atât cu Austria, cât și cu Țările de Jos, pentru că Olanda este împotriva Bulgariei și are o serie de condiții pe care Sofia trebuie să le îndeplinească”. Cuvintele sale au fost un semn că România iese din compania incomodă a Bulgariei legat de controlul european pentru corupție și se pregătește să intre singură în spațiul Schengen în acest an.
