Presa din Austria relatează despre veto-ul Vienei față de aderarea României la Schengen și notează că decizia este nedreaptă și are conotații politice interne, riscând în același timp să-i afecteze chiar pe austrieci.
Publicația "Kurier" titrează că "Austria caută un țap ispășitor", dar adaugă în subtitlu: "Protestele față de cifrele ridicate ale migrației sunt justificate. Dar un veto împotriva extinderii Schengen nu ajută pe nimeni", scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Sistemele care nu funcționează nu ar trebui extinse până când nu sunt reparate, iar sistemul Schengen nu funcționează, pentru că vin tot mai mulți migranți. Aceasta este logica din spatele opoziției ministrului de interne Gerhard Karner față de admiterea mai multor state în spațiul Schengen. Prin urmare, joi, el intenționează să se opună prin veto propunerii, în cadrul Consiliului miniștrilor de interne ai UE. Destul de remarcabil, mai ales că Austria nu obișnuiește să se plimbe pe la Bruxelles cu amenințări de veto", notează jurnalista Ingrid Steiner-Gashi.
Dar, continuă ea, "există însă un reproș care îi poate fi făcut lui Karner, cancelarului (Karl) Nehammer și chiar partenerilor lor de coaliție, Verzilor, care susțin decizia cu o opoziție surprinzător de mică: aici se aplică standarde duble. Pentru că guvernul respinge admiterea Bulgariei și României în spațiul Schengen, dar vrea să dea undă verde Croației".
"Nu e de mirare" - continuă jurnalista - Croația e "una dintre destinațiile de vacanță preferate de austrieci. Iar dacă cei care tânjesc după Marea Adriatică nu mai trebuie să aștepte ore întregi la granița sloveno-croată, inima turiștilor austrieci va fi fericită".
"Atunci când vine vorba de Croația, guvernul austriac este orb în fața migrației. 40 la sută din toate cele 75.000 de cereri de azil depuse în Austria în acest an au provenit de la migranți care au aterizat în Serbia. Este suficient să arunci o privire pe hartă pentru a vedea că de acolo există doar două rute spre Austria: prin Ungaria, țară din spațiul Schengen, unde se pare că migranții sunt lăsați să treacă cât mai repede posibil, și prin Croația, țară candidată la aderarea la Schengen. Desigur, la Viena se știe că migranții se îndreaptă spre nord prin Croația și că în Ungaria sunt lăsați să treacă, dar toate acestea par mai puțin importante decât să bată cu adevărat cu pumnul în masă în altă parte”, comentează autoarea articolului din ”Kurier”.
"Cu un drept de veto, Austria se face auzită în toată Europa: da, avem proporțional mult mai multe cereri de azil decât alte state UE; da, povara este prea mare; da, afluxul de migranți trebuie redus. Pe scurt: Austria are dreptate să protesteze față de UE”, consideră jurnalista. "Este regretabil doar faptul că acest protest nu abordează adevărata problemă - și anume inexistenta politică comună a UE în materie de migrație. Și aici toată lumea trebuie să fie luată de nas - de la Comisia Europeană până la fiecare stat UE, inclusiv Austria”, argumentează ea.
"În schimb, Austria vizează cu veto-ul său persoanele nepotrivite: Bulgaria și România au îndeplinit toate cerințele tehnice pentru a adera la spațiul Schengen. De altfel, guvernul de la Viena a confirmat deja acest lucru în urmă cu un an. Faptul că acum se sucește sugerează că dorește să prezinte electoratului pe cineva pe care să dea vina pentru cifrele nedorite ale migrației. Bulgaria și România devin astfel pioni în agitata politică austriacă, dar nu rezolvă niciuna dintre problemele de migrație”, conchide Ingrid Steiner-Gashi, care este corespondenta la Bruxelles a publicației din 2017.
La rândul său, într-un scurt comentariu, "Der Standard" scrie că prin veto-ul său față de aderarea la Schengen, "Viena umilește Bucureștiul". Adelheid Wolfl scrie că la București, lumea este nedumerită de ce cancelarul Karl Nehammer amenință că Austria va fi singurul stat UE care va vota împotriva aderării României la reuniunea miniștrilor de interne și justiție de joi, în timp ce alte state UE au rezerve numai față de Bulgaria.
"Austria își pedepsește propriile companii din România fără niciun motiv obiectiv. Din cauza frontierei Schengen, camioanele ar fi reținute ore în șir la vamă, iar companiile austriece ar pierde, de asemenea, o mulțime de bani. Este într-adevăr de neînțeles de ce Nehammer vrea să "pedepsească" România, dintre toate țările, pentru faptul că atât de mulți migranți au venit în Austria în acest an. Președintele României, Klaus Iohannis, a precizat că mai puțin de trei la sută dintre migranții ilegali care solicită azil în Austria au trecut anterior prin România. Pe de altă parte, 370.000 de turiști români lasă anual 250 de milioane de euro în hotelurile și restaurantele austriece", notează jurnalistul, care consideră că argumentația lui Nehammer este lipsită de temei.
Comisia Europeană încearcă acum să convingă Viena să cedeze prezentând un plan de combatere a migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest, dar chiar și acest lucru ar putea să nu fie suficient, mai spune jurnalistul.
"În orice caz, conchide el, populismul lui Nehammer dăunează enorm imaginii Austriei în România. De asemenea, el subestimează complet cât de repede se pot distruge relațiile și încrederea care au fost construite timp de ani de zile".
"Die Presse" scrie, la rândul său, că Austria își menține refuzul față de extinderea Schengen, chiar dacă Bulgaria este "principala poartă de intrare". Câteva mii de persoane vin și prin România, a subliniat cancelarul Nehammer la summitul Balcanilor de Vest, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, "își arată înțelegerea față de Austria", potrivit cotidianului austriac.
Cancelarul federal Karl Nehammer a calificat marți planul de acțiune al Comisiei Europene pentru ruta balcanică drept un "prim pas important", dar Nehammer a subliniat că Austria nu este preocupată doar de ruta Balcanilor de Vest, ci și de ruta migrației prin Bulgaria, România, Ungaria către Austria. În ceea ce privește migrația, partea austriacă a avut și alte pretenții. "Avem încă multe subiecte de discutat", a spus Nehammer, potrivit "Die Presse".
În ceea ce privește Schengen, Nehammer a fost clar. Din punctul de vedere al Austriei, a spus el, o extindere este de neconceput dacă nu se iau măsuri de reducere a numărului de imigranți, spunând că este o chestiune de securitate.
Președintele României, Klaus Johannis, a subliniat că dorește să continue discuțiile cu Austria, notează "Die Presse”, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat dovadă de înțelegere față de preocupările Austriei în materie de migrație. "Austria are nevoie de solidaritate și de sprijin, motiv pentru care lucrăm în mod special la acest lucru cu prietenii noștri austrieci", a declarat von der Leyen. Austria a fost "extraordinar de afectată" de fluxurile de migranți și "dacă ne uităm la modul în care a evoluat migrația ilegală, vedem că s-a triplat față de anul trecut", a spus der Leyen, citată de ziarul austriac.
Pe de altă parte, presa de limbă germană citează un articol al Euronews, potrivit căruia diplomații spun că o concluzie negativă la Consiliul JAI din 8 decembrie nu ar trebui să fie luată ca sigură și că pozițiile ar putea fi schimbate înainte de votul-cheie de joi, în pofida comentariilor făcute în mod oficial. Nu este clar dacă cererile româno-bulgare, care au fost întotdeauna tratate ca o ofertă comună, ar putea fi decuplate în timpul votului. "Încă mai avem speranțe", a declarat un diplomat de rang înalt, citat de Euronews. "Vom face tot ce ne stă în putință pentru a avea un rezultat bun", a mai spus diplomatul, citat sub acoperirea anonimatului.
