Acesta a urma un program de doctorat în Științe Politice la Universitatea din București și este specializat în geopolitica Rusiei în zona Mării Negre, securitate regională, politica internă și externă a statelor post-sovietice, precum și în procesele de integrare europeană, politica de extindere și securitatea UE.
Profit.ro: Care sunt principalele provocări politice și instituționale pentru noul Parlament și Guvern în menținerea stabilității politice după alegeri?
Laurențiu Pleșca: Principalele provocări politice și instituționale pentru noul Parlament și Guvern după alegeri țin în primul rând de ritmul și consistența reformelor. Deși Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut o victorie clară, succesul său electoral îl expune celui mai dificil test politic de până acum. Așteptările publicului sunt ridicate și nu mai lasă loc pentru amânări. Reforma justiției, de exemplu, rămâne cea mai mare probă de foc: cetățenii nu mai vor doar mecanisme de evaluare sau planuri de reorganizare, ci condamnări reale în dosare de corupție și o justiție transparentă și previzibilă. La fel, reforma administrativ-teritorială, deși esențială pentru modernizarea statului, este un subiect sensibil, întrucât comasarea localităților sau reducerea numărului de unități administrative poate stârni nemulțumiri locale. În paralel, guvernarea trebuie să gestioneze reconcilierea socială, să reducă polarizarea și să integreze comunitățile mai sceptice față de vectorul european, pentru a evita escaladarea tensiunilor interne. Aceste provocări se suprapun și cu nevoia PAS de a menține coeziunea internă și capacitatea de a livra reforme într-un ritm constant, astfel încât legitimitatea obținută la urne să nu fie erodată.
Profit.ro: Cum se schimbă raportul de forțe dintre partidele proeuropene și cele cu orientare pro-rusă, și ce impact are acest echilibru asupra parcursului european al Moldovei?
Laurențiu Pleșca: Raportul de forțe dintre partidele proeuropene și cele pro-ruse s-a modificat vizibil în urma alegerilor. PAS și-a consolidat poziția de partid dominant, chiar dacă a pierdut câteva mandate (PAS de la 63 mandate la 55) ceea ce confirmă reziliența orientării proeuropene a electoratului chiar și în condiții de presiune externă intensă și campanii de dezinformare venite dinspre Federația Rusă. În schimb, partidele pro-ruse au rămas prezente în peisajul politic, dar cu o influență diminuată (Blocul Patriotic (fostul BCS) de la 32 mandate la 26). Rămâne întrebarea cum se vor poziționa cele trei noi forțe intrate în Parlamentul Republicii Moldova: Blocul Alternativa (8 mandate), Partidul Nostru (6 mandate), Partidul Democrația Acasă (6 mandate), poziția lor fiind ambiguă, chiar dacă fiecare s-a declarat un partid pro-european înainte de alegeri și după. Putem afla asta, doar observându-le activitate în noul legislativ. Acest dezechilibru le poate împinge către poziții mai radicale, bazate pe exploatarea nemulțumirilor sociale și regionale, dar pentru moment eliberarea spațiului de decizie în favoarea partidelor proeuropene creează o fereastră de oportunitate pentru accelerarea parcursului european. Cu toate acestea, menținerea unei opoziții pro-ruse, chiar marginalizată, păstrează riscul instabilității interne și al ingerințelor externe, în special prin instrumente de propagandă și dezinformare.
Profit.ro: În ce măsură rezultatele alegerilor pot accelera sau încetini procesul de integrare europeană, în special în contextul negocierilor cu Uniunea Europeană?
Laurențiu Pleșca: În aceste condiții, rezultatele alegerilor au potențialul de a accelera procesul de integrare europeană, dar direcția depinde de performanța guvernării. Majoritatea obținută de PAS oferă cadrul necesar pentru adoptarea rapidă a reformelor cerute de Bruxelles, de la justiție și combaterea corupției la descentralizare și modernizarea administrației. Progresul real în dosarele de corupție și consolidarea statului de drept vor fi decisive pentru credibilitatea Republicii Moldova în negocierile cu Uniunea Europeană. Totodată, UE urmărește cu atenție nu doar transformările instituționale, ci și capacitatea guvernării de a reduce clivajele sociale și regionale. Dacă integrarea europeană este percepută ca un proiect al tuturor, și nu doar al unei tabere politice, parcursul poate deveni ireversibil. În schimb, stagnarea sau tergiversarea reformelor, ori perpetuarea polarizării interne, ar putea încetini procesul de pre-aderare și ar alimenta scepticismul atât la nivel intern, cât și în rândul partenerilor europeni. Astfel, victoria electorală a PAS nu marchează doar o etapă internă, ci și un moment de repoziționare strategică a Republicii Moldova pe harta europeană.
Profit.ro: Cum influențează alegerile recente relația Moldovei cu actorii regionali – România, Ucraina și Rusia – și cum se reflectă acest lucru asupra securității la Marea Neagră?
Laurențiu Pleșca: Pentru Moldova, victoria pro-europeană aduce și mari responsabilități. Oportunitățile sunt evidente: acces mai larg la fonduri europene, creșterea investițiilor, consolidarea încrederii partenerilor occidentali și accelerarea parcursului de integrare. În același timp, reformele cerute de Bruxelles – în justiție, economie și lupta anticorupție – sunt șansa Chișinăului de a reduce dependențele tradiționale și de a construi instituții reziliente. Dacă acestea vor fi implementate transparent și cu rezultate vizibile, Moldova va putea să își transforme capitalul politic într-un sprijin durabil.
În urma alegerilor din 2025, relația Republicii Moldova cu actorii regionali intră într-o etapă nouă. Victoria clar pro-europeană a PAS a consolidat sprijinul României și Ucrainei, care văd în Chișinău un partener stabil și previzibil. România rămâne principalul susținător economic și de securitate, iar cooperarea trilaterală România–Moldova–Ucraina capătă mai multă consistență, inclusiv pe dimensiunea securității la Marea Neagră. Pentru Ucraina, este vital ca Moldova să nu devină un punct vulnerabil exploatat de Rusia, de aceea colaborarea în domeniul informațional și al infrastructurii strategice va continua să se adâncească. În contrast, Rusia suferă un nou eșec major, după 2021 și 2024, nereușind să mobilizeze electoratul sau să influențeze decisiv scrutinul. Această realitate îi reduce spațiul de manevră politică, dar nu elimină riscul unor presiuni hibride sau al unor provocări în Transnistria, cu impact direct asupra securității regionale.
Profit.ro: Care sunt riscurile și oportunitățile principale pentru Republica Moldova în următorii ani, dacă vor continua reformele cerute de Bruxelles în justiție, economie și combaterea corupției?
Laurentiu Pleșca: Totuși, riscurile nu pot fi ignorate. Rusia va continua să recurgă la dezinformare, la tentative de destabilizare și la presiuni economice, iar opoziția internă pro-rusă va încerca să exploateze orice greșeală sau întârziere în reforme. Mai mult, dacă schimbările promise nu se vor resimți rapid în viața de zi cu zi, capitalul electoral al PAS se poate eroda, alimentând frustrarea și populismul. De aceea, guvernarea trebuie să evite capcana autosuficienței și să demonstreze prin acțiuni concrete că votul pro-european a fost o alegere cu efecte reale pentru cetățeni.
Pentru PAS, consolidarea votului în favoarea sa implică două dimensiuni. Prima este exterioară și vizează dezvoltarea pachetului complet de reforme necesare pentru procesul de preaderare la Uniunea Europeană, în care guvernul a demonstrat până acum capacitate și rezultate, dar o accelerare a tempoului de reformă internă este imperios necesar.
A doua dimensiune se referă la încrederea și legăturile cu regiunile rămase în urmă, în special cele din nordul țării (unde vedem o deschidere), cele apropiate de Transnistria, dar și Găgăuzia, unde sentimentul pro-rus este încă puternic. Publicul din aceste zone trebuie atras către valorile europene.
