Acesta a explicat că cifra exactă va fi propusă la reuniunea guvernamentală din 24 martie de către ministrului Muncii, Niki Kerameus.
Karagkounis nu a dat publicității suma dar a confirmat că va fi 'peste 880 euro', și a reiterat obiectivul Guvernului de la Atena de a ajunge la un salariu minim de 950 euro până în 2027, scrie Agerpres.
Creșterea vine pe fondul îmbunătățirii semnificative a situației de pe piața muncii. Rata șomajului în Grecia a scăzut în ultimii ani de la aproximativ 18% la aproximativ 7%, o decizie care, susține Karagkounis, este direct legată de decizia de a debloca sporul de vechime, care fusese suspendat în timpul anilor de criză.
Pentru a atenua povara asupra companiilor, Guvernul a scăzut cheltuielilor indirecte cu forța de muncă, reducând contribuțiile de asigurări sociale cu 5,9 puncte procentuale.
Karagkounis a atras atenția că fiecare reducere cu jumătate de punct procentual a contribuțiilor costă bugetul de stat aproximativ 300 milioane de euro. El a adăugat că în prezent salariul mediu în Grecia este de aproximativ 1.520 euro, opt din zece angajați lucrând cu normă întreagă.
Grecii suferă: Am ajuns „săracii Europei”!
Chiar dacă a crescut salariul minim, grecii au ajuns să aibă cea mai mică putere de cumpărare din Europa.
„Săracii Europei”, titrează cotidianul „Efsyn” pe prima pagină.
Ziarul de stânga analizează evoluția salariilor grecești, iar constatarea este că Grecia are cea mai slabă putere de cumpărare din Uniunea Europeană.
Conform datelor agenției europene de statistică, Eurostat, salariul mediu anual pentru angajații cu normă întreagă din Grecia este de 17.954 de euro. „Bulgaria este pe ultimul loc, dar cu o putere de cumpărare mai bună”, notează ziarul de opoziție.
Creșterea salariului minim fără impact real
În Grecia, salariul minim a fost majorat la 880 de euro pe lună în 2025 și se așteaptă să crească la 930 de euro în aprilie. Peste 36% dintre lucrătorii din sectorul privat au fost plătiți cu mai puțin de 1.000 de euro brut pe lună în 2025.
„Ajustările salariului minim nu au un impact real”, se plânge „Efsyn”. La 2,9%, inflația din Grecia este cea mai mare din zona euro, iar 26,9% din populație este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, conform ultimelor date publicate de Eurostat.
În plus, „practica arbitrară a angajatorilor de a reduce costurile prin exploatarea salariilor mici și a condițiilor de muncă precare s-a generalizat”, afirmă ziarul.
La începutul lunii octombrie, guvernul conservator a adoptat o lege care permite prelungirea zilei de lucru până la treisprezece ore.
„Efsyn” împărtășește, de asemenea, „temerile privind reducerile cheltuielilor sociale din cauza costurilor ridicate generate de cursa înarmărilor pentru apărare”.
Țara a anunțat în 2025 un vast plan de modernizare a forțelor armate și de investiții de 25 de miliarde de euro.
„În loc să fie recompensați pentru sacrificiile lor grele, o consecință a măsurilor de austeritate, muncitorii greci rămân rudele sărace ale Europei”, conchide „Efsyn”.
