Economia Rusiei este prognozată să înregistreze o contracție severă în acest an, cuplată cu o inflație foarte ridicată, ca urmare a sancțiunilor internaționale și a scăderii încrederii investitorilor. Dar o prăbușire financiară a țării este probabil să fie evitată grație încasărilor mari din exporturile de hidrocarburi, dintre care o parte importantă pleacă chiar în Europa.
Vânzările de produse energetice ale Rusiei, inclusiv către europeni, continuă nestingherite, la o lună de la începerea războiului din Ucraina, chiar dacă sancțiunile asupra altor sectoare s-au întețit. Ponderea mare a energiei în încasările Rusiei de valută explică de ce țara rezistă încă din punct de vedere financiar, deși economia este așteptată să fie lovită puternic cel puțin în acest an.
Rusia a avut un excedent de cont curent de circa 120 de miliarde de dolari anul trecut, în creștere de la 36 de miliarde de dolari în 2020. Acesta a fost generat exclusiv de exporturile de bunuri, unde excedentul a fost de 186 de miliarde de dolari. Aici cea mai mare pondere este a exporturilor de hidrocarburi, aproape jumătate din volum – din exporturile totale de 490 de miliarde de dolari, petrolul nerafinat reprezintă 110 miliarde de dolari, produsele din petrol circa 69 de miliarde de dolari, gazul natural (inclusiv cel lichefiat) circa 62 de miliarde de dolari.
În balanța contului curent vedem un deficit de aproape 42 de miliarde de dolari în veniturile primare. Acest deficit este în totalitate generat de încasările investitorilor străini din dividende – numai în 2021 au luat 99 de miliarde de dolari.
ING estimează că în 2022 excedentul de cont curent va ajunge la 200-300 de miliarde de dolari, pe fondul scăderii importurilor (care în 2021 au fost de aproape 380 de miliarde de dolari – bunuri plus servicii) și a scăderii profiturilor firmelor străine.
Situația va depinde de evoluția prețurilor mărfurilor la nivel internațional și de cât va exporta Rusia.
Fiecare dolar din prețul barilului de petrol înseamnă încasări de 3-3,5 miliarde de dolari pentru ruși, în condițiile în care volumele exportate rămân neschimbate, arată ING.
Prețul petrolului Brent a crescut de la sub 80 de dolari/baril la finele anului trecut la 120 de dolari/baril, cu o mare volatilitate în ultima lună, de când Rusia a invadat Ucraina. Țițeiul Ural, extras de ruși, se vinde în mod normal cu discount față de referința Brent, dar acest ecart a trecut cu mult peste limitele istorice și a ajuns la circa 40 de dolari pe baril.
Țările Occidentale au reacționat la agresiunea rusească cu sancțiuni, multe vizând sectorul financiar. Au fost blocate și circa jumătate din rezervele externe ale Rusiei, în valoare totală de 630 de miliarde de dolari. Ca măsură de stăvilire a deprecierii rublei, Rusia a introdus restricții de capital (interzicerea vânzărilor de active de către nerezidenți, interzicerea împrumuturilor în valută către nerezidenți, limitarea tranzacțiilor internaționale, limitarea retragerilor de numerar în valută de la bănci) și a impus companiilor exportatoare să schimbe în ruble 80% din încasările în valută.
Acest lucru înseamnă că, de facto, exportatorii ruși au luat locul băncii centrale în intervențiile în piață, explică Dimitri Dolgin, economistul șef al ING Rusia. Vânzările de valută sunt estimate la 50-75 de miliarde de dolari pe lună.
Mai mult, Putin a declarat în această săptămână că europenii ”neprietenoși” vor trebui să plătească achizițiile de gaze cu ruble. Deși nu există încă detalii cu privire la modul în care se va face acest lucru, piețele au reacționat pe de o parte prin creșterea prețului gazelor naturale, pe de altă parte prin aprecierea rublei.
Gunter Deuber, șeful diviziei de cercetare a Raiffeisen, crede că Rusia încearcă să mute pe umerii europenilor povara impedimentelor aduse de sancțiuni în ceea ce privește plățile transfrontaliere. Astfel, companiile de energie din Europa ar trebui să cumpere ruble de pe piața rusească, adică să aducă ele valută în Rusia. Gazprom încasa în ianuarie 58% din facturi în euro și 39% în dolari.
”Credem că Kremlinul încearcă să atenueze riscul întreruperii fluxurilor de valută forte, din moment ce contrapartea străină va trebui să asigure procesarea transfrontalieră”, arată Deuber. ”Mai mult, mișcarea rusească ar putea forța companiile și băncile vestice să mențină legături mai strânse decât era așteptat cu piața financiară locală”.
Analiștii ING cred, de asemenea, că măsura este una pentru susținerea rublei, dar că lasă multă incertitudine în piață – prețul gazului crescuse miercuri cu 18% la un vârf de 130euro/MWh -, în condițiile în care contractele e posibil să nu aibă prevederi pentru plata în ruble. Rubla a trecut pentru prima oară de la începutul lunii martie sub pragul de 100 de unități/dolar, după ce ajunseseră la un vârf de 120, de la 75/dolar la jumătatea lunii februarie.
”Mai mulți cumpărători europeni au arătat deja că vor continua să plătească în euro, având în vedere că nu există posibilitatea unei astfel de schimbări, potrivit contractelor. Dar, dacă Rusia insistă pentru plata în ruble atunci există potențialul pentru redeschiderea negocierilor și pentru alte prevederi contractuale, cum ar fi durata. Cealaltă problemă e că și dacă vor dori să plătească în ruble, s-ar putea dovedi dificil din cauza sancțiunilor asupra unor număr de bănci rusești”, arată analiștii ING pentru piețele de mărfuri Warren Patterson și Wenyu Yao.
Sectorul de petrol, gaze și cărbune a fost ocolit de sancțiunile UE, în condițiile dependenței ridicate de energia rusească și a lipsei unei alternative pe termen scurt. Pe de altă parte, SUA și Marea Britanie au interzis importurile de petrol din Rusia și presiunea pe continent este să urmeze aceeași cale.
Deuber crede că o parte din scumpirea recentă a petrolului vine din creșterea riscurilor ca țițeiului rusesc să intre sub sancțiuni. O altă sursă de scumpire este reprezentată de terminalul rusesc de la Marea Caspică unde era adus petrol din Kazahstan.
După cum arăta anterior consultatul UniCredit Bank Erik Nielsen, tentația ca Europa să termine rapid cu importurile de petrol rusesc ar putea aduce mai multe daune europenilor, care și așa se confruntă cu riscul unei stagflații, în timp ce rușii ar lua o pierdere mai mică, dar ar reuși să vândă mai departe în Asia.
Cât de mare va fi căderea economică
Chiar dacă vânzările de petrol și gaze vor continua să aducă valută rușilor, efectele economice ale războiului vor fi puternice, cel puțin în acest an. Investitorii străini au anunțat în valuri fie suspendarea operațiunilor în Rusia, fie chiar ieșirea de pe piața rusească. Totodată, sancțiunile industriale și tehnologice au lovit lanțurile de aprovizionare.
Exprimat în dolari, produsul intern brut al Rusiei era la finele anului 2020 cu 35% sub nivelul din 2013, anul de dinainte de anexarea Crimeii și începutul războiului din Donbas. În 2020 economia a căzut cu 3% și în 2021 a crescut cu 4,6%.
Analiștii citați de Banca centrală a Rusiei arată că se așteaptă la o recesiune în formă de L - o scădere economică de 8%, o cădere a salariilor reale de 10% și o inflație de 20% în acest an, în timp ce cursul de schimb este estimat la 110 ruble/dolar.
ING vede inflația la 20% la finele anului, cu un vârf de 25%. PIB este estimat să scadă cu 7%.
Raiffeisen estimează că economia Rusiei va cădea cu 8% în acest an, dar și că recesiunea va continua și anul viitor cu o contracție de 2,3%. Inflația ar urma să ajungă al 24% în acest an și la 18,5% în 2023.
În zona euro, Raiffeisen estimează o creștere cu 20% a inflației din energie.
