Legislația pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru bărbații tineri a fost adoptată rapid în parlament în octombrie 2025, cu 84 de voturi pentru și doar 11 împotrivă.
La începutul anului 2026, aproximativ 1.200 de bărbați tineri au primit deja ordine de încorporare pentru un stagiu militar de două luni, fiind prima generație chemată sub arme după renunțarea la conscripție, care a avut loc în 2008, înainte ca Croația să devină membră NATO, arată BiziDay.
Ministrul Apărării a declarat că stagiul militar va contribui la disciplinarea tinerilor și la “pregătirea lor pentru orice amenințare majoră”. Decizia vine pe fondul creșterii îngrijorărilor de securitate în regiune, generate în special de războiul din Ucraina.
Deși Croația este stat membru NATO, apropierea geografică de zona de conflict (separată de Ucraina doar prin Ungaria) a sporit percepția de risc. În 2022, un incident a amplificat aceste temeri, când o dronă neidentificată s-a prăbușit la Zagreb.
Autoritățile afirmă că interesul este ridicat și că numărul celor care doresc să participe ar putea chiar depăși locurile disponibile.
Guvernul croat a argumentat că forțele armate, care au în prezent mai puțin de 15 mii de militari activi, sunt insuficiente pentru a face față eventualelor amenințări majore. Înaintea alegerilor parlamentare din 2024, partidul de guvernământ a propus reintroducerea serviciului militar pentru absolvenții de liceu, inițiativă susținută de o largă majoritate a populației.
Potrivit sondajelor, aproximativ 70% dintre croați s-au declarat în favoarea măsurii.
Reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Croația se înscrie într-o tendință mai amplă la nivelul statelor balcanice. Mai multe foste state iugoslave analizează posibilitatea revenirii la o formă de serviciu militar obligatoriu, pe fondul instabilității geopolitice din Europa.
Slovenia a discutat această opțiune încă din 2020, iar în Serbia autoritățile anunță că un proiect de lege privind conscripția ar putea fi adoptat în cursul acestui an.
Experții consideră însă că riscul unui conflict regional rămâne scăzut, spunând că “este vorba mai degrabă de pregătire și de măsuri preventive, ci nu de planuri ofensive”.
