Compania lituaniană Achema, care operează cel mai mare combinat de îngrășăminte chimice din țările baltice, oprește complet producția de la 1 septembrie din cauza scumpirii masive a gazelor naturale, principala materie primă din industrie, scrie presa lituaniană.
Achema va menține în funcțiune numai producția de rășini și gaze tehnice, se arată într-un comunicat al companiei.
″În actualele condiții de piață, cei mai mulți producători occidentali de îngrășăminte chimice sunt forțați să-și oprească fabricile, iar Achema nu face excepție. Prețurile-record la gaze naturale afectează direct costurile de producție, iar prețurile îngrășămintelor noastre devin astfel necompetitive, în comparație cu cele practicate de producătorii din SUA și Rusia″, a declarat CEO-ul Achema, Ramunas Miliauskas.
Potrivit acestuia, prețul gazelor are o pondere de circa 70% în totalul costurilor de producție ale Achema.
Cotațiile futures la gaze naturale pe piețele europene au ajuns luni aproape de nivelul de 300 euro/MWh, de neimaginat cu un an în urmă, după ce Gazprom a anunțat că livrările de gaze naturale rusești către Uniunea Europeană prin gazoductul Nord Stream 1 urmează să fie întrerupte timp de trei zile, de la 31 august la 2 septembrie, în vederea unor lucrări de ”mentenanță”.
Lituania nu mai cumpără gaze din Rusia, iar pe de altă parte plătește sume mari de la bugetul de stat pentru subvenționarea prețurilor la curent și gaze, pe fondul crizei energetice europene.
Compania a livrat anul trecut circa 30% din producție pe piața internă a Lituaniei, iar restul la export. Șeful Achema a precizat însă că, anul acesta, achizițiile clienților interni au încetat aproape cu totul. Achema a terminat anul 2021 cu venituri totale de peste 590 milioane euro.
Și cel mai mare producător de îngrășăminte din România, Azomureș, a fost nevoit să oprească o parte din producție, din același motiv al prețurilor imense la gaze.
În urmă cu aproape 4 ani, Azomureș și Achema s-au numărat printre producătorii europeni de îngrășăminte care au reclamat Comisiei Europene că concurenții lor din Rusia și alte state exportă în UE uree și azotat de amoniu la prețuri de dumping.
"Rusia duce o politică deliberată a dublului preț la gaze, care prevede că gazele sunt vândute la un preț scăzut în mod artificial, stabilit de stat, industriei locale de îngrășăminte chimice (cica 2,5 dolari/MMBTU în 2017) și la prețuri foarte mari la export în UE (peste 7 dolari/MMBTU). Astfel, industria europeană a îngrășămintelor este prejudiciată în mai multe moduri. În primul rând, prin exporturi la prețuri de dumping. În al doilea rând, prin prețurile mari de oligopol practicate de Rusia/Gazprom pentru UE, în condițiile unui monopol asupra conductelor de export condus de Guvernul Rusiei. În al treilea rând, prin încheierea de către Gazprom a unor contracte cu Belarus de vânzare de gaze la prețuri fără legătură cu cele ale pieței, pe bază de coordonare a politicilor externe. În condițiile creșterii prețurilor la gaze ca materie primă în UE și ale stagnării sau scăderii prețurilor de vânzare a îngrășămintelor chimice, actuala situație rămâne în mod special prejudiciantă pentru industria UE și, în consecință, necesită măsuri eficiente și imediate de remediere", se afirma în plângere.
