Bulgaria, singura țară din UE exceptată de la embargoul impus importului maritim de petrol rusesc, și-a majorat importurile de țiței din alte surse în luna octombrie, pregătindu-se pentru momentul în care va fi obligată să proceseze țiței non-rusesc la rafinăria Burgas pe care gigantul rus Lukoil o deține în statul balcanic.
Profit.ro organizează, pe 19 octombrie, cu cei mai mari jucători în domeniu, Profit Energy.forum Ediția a VII- a - A doua iarnă de război în energie. Evenimentul, care va fi transmis în direct și la PROFIT NEWS TV, este organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Electrica Furnizare, Tinmar Energy, Black Sea Oil & Gas, Delgaz Grid, Artenie, Secrieru & Partners (AS Partners), Romgaz, OMV Petrom, Premier Energy, Nova Power and Gas, Transgaz, Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG), REI Grup
Detalii aici
De ce este important: În prezent, rafinăria Lukoil de la Burgas, singura din țară, se alimentează cu țiței rusesc din terminalele din portul Novorosisk, de unde este transportat și țițeiul kazah furnizat celor mai importante rafinării din România. În România funcționează 4 rafinării: Petrobrazi (OMV Petrom - cu o capacitate anuală totală de 4,5 milioane tone), Petrotel (Lukoil - 2,5 milioane tone), Petromidia (Rompetrol - 6 milioane tone) și Vega (Rompetrol - 0,35 milioane tone). Cu excepția Petrobrazi, care procesează două treimi țiței din producție internă și o treime din import, celelalte rafinării procesează petrol importat. Iar majoritatea importurilor, fie că e vorba de țiței kazah sau rusesc, erau efectuate prin portul rusesc Novorosisk.
Mai este important: Dacă rafinăriile din România ar funcționa la capacitate totală, aproximativ 850 mii tone, din cele 2,18 milioane tone exportate în ianuarie prin Novorosisk, ar trebui să ajungă în terminalele Midia și Oil Terminal. O cantitate similară ar trebui să fie livrată și către cea mai mare rafinărie din regiune, cea de la Burgas, deținută de Lukoil, scutită de la embargoul impus de UE importului de țiței rusesc. Autoritățile de la Sofia pregătesc de mult terenul pentru o eventuală preluare a rafinăriei, interzicând totodată exportul de produse procesate de Lukoil în Bulgaria, cu excepția celor destinate Ucrainei. Aproximativ 50% din producția de la Burgas era exportată de Lukoil, inclusiv în România.
Conducerea Lukoil Bulgaria a anunțat luna trecută că se pregătește să renunțe complet la procesarea petrolului rusesc până în octombrie 2024 și că intenționează să reducă cota de importuri de țiței rusesc la 80% până la sfârșitul acestui an.
În octombrie, Bulgaria a importat aproape 200.000 de tone de petrol de proveniență non-rusă, printre sortimente norvegiene și egiptene, potrivit Reuters. Este cel mai mare volum de petrol non-rusesc importat lunar până acum în acest an.
În 2023, Bulgaria a procesat aproape exclusiv petrol rusesc, care a reprezentat 92% din importurile efectuate în perioada ianuarie-septembrie, reprezentând cea mai mare pondere din totalul importurilor de petrol din ultimii ani. În 2021, importurile de petrol rusești au reprezentat mai puțin de 70% din totalul importurilor efectuate de Sofia.
Printre sortimentele de țiței importate în octombrie se numără Sverdrup, Western Desert, Kirkuk din Kurdistan și Azeri BTC din Azerbaidjan, care au reprezentat doar 8% din importurile efectuate în ianuarie-septembrie.
Importurile mari de petrol rusesc ale Bulgariei din 2023 au ca explicație principală necvoia gigantului rus Lukoil, deținătorul rafinăriei cu o capacitate de de 196 de mii de barili pe zi, de a-și vinde o parte din țiței în Europa. Iar Bulgaria este singura țară europeană exceptată de la embargoul importurilor maritime impus de UE.
Pentru a-și asigura o sursă de țiței alternativă, Bulgaria intenționează să relanseze proiectul unui oleoduct transbalcanic de 300 kilometri, abandonat în 2011, care ar urma să pornească din Grecia, pentru a asigura aprovizionarea cu țiței non-rusesc a singurei sale rafinării, cea de la Burgas.
În 2011, Bulgaria a abandonat proiectul oleoductului, estimat la acea vreme la 1 miliard de euro.
Interesant este că, în 2016, chiar Rusia, prin vocea directorului general al operatorului rus de conducte Transneft, Nikolai Tokarev, era cea care avansa ideea reactivării proiectul oleoductului Burgas-Alexandroupolis, în eventualitatea unor dificultăți de navigație în strâmtorile Mării Negre.
La acea vreme, acționarii proiectului erau un consorțiu rus, format din Transneft, Rosneft și Gazprom Neft, care deținea o participație de 51%, unul bulgar, format din Bulgargaz and Technoexportstroi, cu o cotă de 24,5%, și unul elen, format din Helpe Thraki, cu 23,5%, și Guvernul grec, cu 1%.
Actuala conducere a rafinăriei Lukoil de la Burgas, dar și autoritățile sofiote trebuie să identifice până la finalul anului 2024 surse și trasee alternative importului de petrol rusesc.
Livrările de petrol non-rusesc spre rafinăriile din Marea Neagră ar putea fi îngreunate de aglomerația din strâmtoarea Bosfor, făcând din proiectul conductei cu Grecia o opțiune atractivă și mai rentabilă, susțin oficialii bulgari, citați de Reuters.
Proiectul conductei de petrol din portul grecesc Alexandroupoli până în portul bulgăresc Burgas se află pe agenda Bulgariei, Greciei și României, a anuțat recent și publicația grecească Pame Evro.
