El a făcut declarațiile într-o întâlnire cu coordonatorul coridorului de transport Rin-Dunăre, Margarida Marques, și cu Mario Mauro – coordonatorul coridorului de transport Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee. Cei doi reprezentanți ai Comisiei Europene vizitează Bulgaria în legătură cu finalizarea Memorandumului de Înțelegere dintre Bulgaria, Grecia și România, care se așteaptă să fie semnat până la sfârșitul anului.
Reamintim că România e reticentă față de cererile Bulgariei pentru noi poduri, temându-se că transportatorii de mărfuri vor alege porturile bulgărești de la Marea Neagră în detrimentul Portului Constanța. Guvernul României a condiționat permanent demararea proiectelor de poduri de dragarea Dunării de către Bulgaria – o operațiune care ar face fluviul navigabil pentru o perioadă mai lungă din an și ar favoriza Portul Constanța, potrivit publicației 24 Chasa, citată de Rador.
„Construcția mai rapidă a celui de-al treilea pod peste Dunăre și încheierea acordurilor pentru încă două poduri – Silistra – Călărași și Nikopole – Turnu Măgurele – sunt priorități cheie pentru Bulgaria”, a declarat ministrul Karadjov.
El a subliniat că Bulgaria a accelerat la maximum procedurile pentru proiectul Fast Danube 2 și draghează anual fluviul pentru a-i asigura navigabilitatea pe tot parcursul anului.
„Sunt convins că vom primi cel mai înalt sprijin din partea Comisiei Europene. Aceste proiecte depășesc interesele naționale – sunt importante pentru întreaga Uniune”, a adăugat el.
Vicepremierul bulgar a subliniat că mai multe poduri într-una dintre cele mai subdezvoltate părți ale Europei vor aduce un impuls economic întregii regiuni.
„Europa are nevoie de mai multă conectivitate de-a lungul Dunării. Fiecare pod nou este o investiție nu numai în infrastructură, ci și în viitorul popoarelor noastre”, a declarat ministrul.
El a subliniat că noile poduri vor stimula construcția infrastructurii conexe – drumuri, conexiuni feroviare și centre logistice, care vor înlesni circulația mărfurilor și a persoanelor, vor crea noi locuri de muncă și vor încuraja investițiile în zonele de frontieră.
La rândul său, Margarida Marques a subliniat că noile poduri se pot baza nu numai pe finanțare în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, ci și pe oportunități semnificative în cadrul Fondului de Coeziune, care ar urma să fie utilizate în mod activ.
Ea a menționat că regiunile de pe ambele maluri ale Dunării – atât în Bulgaria, cât și în România – „rămân printre cele mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, iar noile poduri ar accelera dezvoltarea lor economică și ar ajuta la depășirea decalajului de ani de zile”.
Coordonatorul coridorului Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, Mario Mauro, a subliniat că Bulgaria nu se află la periferia Uniunii Europene, ci chiar în centrul evenimentelor, ceea ce deschide numeroase oportunități.
El a afirmat că semnarea memorandumului trilateral ar fi un succes nu numai pentru regiune, ci și pentru întreaga Uniune, menționând că acesta ar fi „doar începutul unei mari colaborări în viitor”.
