În condițiile în care principalii indicatori ai estimărilor oficiale privind evoluția industriei turismului până în 2035 au rămas aceiași ca anul trecut, Guvernul se așteaptă la încasări de până la 5 ori mai mari în anii următori de pe urma turiștilor străini, deși numărul acestora nu a atins nivelul pre-pandemic, conform analizei Profit.ro.
Astfel, dacă anul trecut estima că în 2025 va încasa de pe urma vizitatorilor străini circa 1,6 miliarde euro, iar în 2035, circa 3 miliarde euro, acum Guvernul vrea venituri de pe urma turiștilor străini de 8,4 miliarde euro în 2025 și de peste 16 miliarde euro în 2035.
Acum, Guvernul prognozează același ritm de creștere al turismului, de 5%, începând cu 2025, respectiv estimează o durată identică a sejurului turiștilor din piețele-țintă și chiar numărul de sosiri ale turiștilor străini. Estimează însă încasări de până la 5 ori mai mari, bazându-se pe creșterea cu peste 42% a acestor venituri în 2022 față de 2019, pe creșterea medie estimată a cheltuielilor turistului străin (de circa 5-6 ori mai mare decât estimarea anului precedent), creștere care nu se bazează însă pe oferte turistice mai complexe și de calitate ridicată, ci în principal pe creșterea prețurilor, adică pe inflație.
Situația actuală
Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2023 s-au înregistrat 2,1 milioane sosiri de turiști străini și 4,5 milioane de înnoptări ale acestora în unitățile de cazare. De asemenea, în același an s-au înregistrat 11,5 milioane sosiri de turiști români în unitățile de cazare, cu 24,7 milioane de înnoptări. Turiștii interni au reprezentat 84,6% din totalul sosirilor și 84,6% din totalul înnoptărilor, ceea ce dovedește că românii sunt principala piață-sursă pentru turismul românesc.
Circulația turistică (numărul de turiști și numărul de înnoptări) în structurile de primire cu funcțiuni de cazare din România era pe un trend pozitiv până în anul 2019, cu o evoluție constant pozitivă în perioada 2011-2019, în intervalul respectiv numărul total de turiști crescând cu 90,2%, iar înnoptările acestora cu 67,3%.
Cei doi indicatori au înregistrat reduceri importante în contextul pandemiei (cu mai mult de 50% pentru fiecare în anul 2020, comparativ cu anul 2019). Ulterior, în 2021 și 2022, deși în proces de revenire, încă nu s-a ajuns la nivelul de dinaintea crizei sanitare.
În anul 2023, ultimul analizat, indicatorul numărul total de turiști a depășit nivelul de dinaintea pandemiei (+2,0% față de anul 2019), în timp ce numărul de înnoptări a ajuns la 97,0% din nivelul înregistrat în anul 2019.
Gradul de revenire este totuși diferit pentru cele două categorii de turiști - naționali și internaționali. Dacă numărul de turiști români a fost cu 8% mai mare în 2023 față de anul 2019, numărul de turiști străini a ajuns abia la 78,3% din nivelul înregistrat în anul 2019.
Durata medie a sejurului este în continuare de 2,1-2,2 zile, atât pentru turiștii români, cât și pentru turiștii străini. O durată medie atât de redusă sugerează în mod evident că România trebuie să-și dezvolte mai mult serviciile și produsele, conducând astfel la o ședere mai îndelungată a turiștilor care ar putea astfel să cheltuie mai mult pe parcursul vizitei lor.
Pe de altă parte, românii cotinuă să cheltuiescă mai mult ca turiști în străinătate decât cheltuiesc turiștii străini în România. În anul 2021, conform datelor furnizate de Banca Națională a României, diferența s-a ridicat la 1,67 miliarde euro, reprezentând 9,9% din deficitul balanței de plăți a României. În anul 2022, diferența s-a ridicat la 2,9 miliarde euro, reprezentând 11,2% din deficitul contului curent al balanței de plăți a României
Evoluția încasărilor și... a prețurilor
Conform datelor furnizate de Banca Națională a României, încasările din turismul internațional (exportul de servicii turistice) au crescut considerabil înainte de pandemie (cu 42,8% în perioada 2017-2019, de la 2,24 miliarde euro la 3,2 miliarde euro).
Această evoluție a fost întreruptă brusc, astfel că în anul 2020 încasările din turismul internațional au scăzut la aproape 1,3 miliarde euro (-60,5%).
Cu toate acestea, ”beneficiind și de creșterea prețurilor”, după cum arată chiar Guvernul în documentul citat, încasările din turismul internațional au avut parte de o revenire rapidă, astfel că în anul 2022 s-a depășit cu 42,5% nivelul de dinainte de pandemie.
Astfel, încasările de la turiștii străini s-au ridicat în 2021 la 2,78 miliarde euro, iar în 2022 au înregistrat 4,55 miliarde euro
Chiar și așa, Executivul consideră că nivelul încasărilor din turismul internațional este încă departe de potențialul pe care îl are acest sector.
Ca urmare, dacă anul trecut, estima că un turist străin va cheltui în medie cu un sejur în România anului 2025 circa 568 euro, acum Guvernul crede că turistul respectiv va aduce încasări de până la 3.000 euro, în condițiile în care durata sejurului mediu rămânea cea estimată, de 2,5 zile per turist străin.
În acești parametri, prognoza Guvernului că în 2035 un turist străin va cheltui în medie doar 3.500 euro pare subestimată, ca și încasările totale aduse de turiștii străini, care ar urma să se ridice la 16,1 miliarde euro.
Oricum, pentru 2025, Guvernul prgnozează încasări din turismul internațional de 8,4 miliarde euro, iar pentru 2030 se așteaptă la încasări de 11,7 miliarde euro.
Turismul rămâne o prioritate doar declarativ
Conform datelor din Contul Satelit de Turism (CST), ponderea turismului în produsul Intern brut al României este foarte scăzută, ridicându-se în anul 2021 la doar 1,741%. Indicatorul este în scădere față de perioada de dinaintea pandemiei (3%), dar în ușoară creștere față de anul 2020 (1,596%).
Din punctul de vedere al competitivității (Indicele Dezvoltării Turistice pentru anul 2021, elaborat de Forumul Economic Mondial (FEM)), România se află pe locul 53 din 117 de țări. Printre țările situate în apropiere se constată faptul că Republica Cehă se află pe locul 26, Grecia pe locul 28, Polonia pe locul 30, Ungaria pe locul 37, Slovenia pe locul 39, Bulgaria pe locul 41, iar Croația pe locul 46.
În clasificarea menționată, o serie de indicatori au înregistrat valori scăzute, respectiv: prioritizarea de către Guvern a industriei turismului și călătoriilor (locul 90 la nivel global și locul 11 la nivel regional), mediul de afaceri (locul 75, respectiv locul 7), resurse naturale (locul 63, respectiv locul 6).
