VIDEO Dacă ești genul de individ mai credul, riști să cazi în capcană. Gabriela Folcuț, ARB: Românii nu se informează proactiv cu privire la riscurile cibernetice, o fac prea târziu - Maratonul Profit.ro de Educație Financiară ediția a 9-a

Ei caută informațiile valide abia după ce s-au lovit de probleme, ceea ce uneori poate fi prea târziu, spune Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, la Maratonul de Educație Financiară, ediția a 9-a, organizat de Profit.ro.

Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Asociației Române a Băncilor (ARB), Banca Transilvania, CEC Bank, XTB, Nova Power&Gas, Kaufland, Salt Bank, Auchan, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România

„N-aș putea să spun că există un apetit foarte mare din partea elevilor sau a populației în general pentru a se documenta cu privire la noțiunile de educație financiară, mai degrabă aș putea să spun că este principala frână în creșterea gradului de educație la nivel național. Există o tendință de documentare în momentul în care se lovesc de o anumită problemă, eu prefer să spun lucrurilor pe nume”, spune Gabriela Folcuț.

Materia de educație financiară a fost introdusă în școală ca materie opțională, dar există de câțiva ani și o oră obligatorie pentru clasa a 8-a, numită educație socială, care are în spate concepte de educație financiară. Există o disponibilitate din partea profesorilor să participe la cursurile de formare pentru această disciplină, ținute cu sprijinul BNR și ARB, explică Folcuț.

România a depășit la alfabetizare Letonia și Portugalia, însă, în privința nivelului de cunoștințe generale, rămâne în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

Există un apetit mai mare pentru a se documenta în rândul persoanelor cu educație superioară și totodată, oamenii preferă să caute informația doar când au nevoie de ea, ceea ce face ca România să stea prost în studiile internaționale legate de educația financiară, spune directoarea executivă a ARB.

CITEȘTE ȘI VIDEO Noi conturi pentru pensie în România. Cum vor funcționa. Iulian Mărgeloiu, secretar de stat în Ministerul Economiei: Vor exista și campanii de popularizare - Maratonul Profit.ro de Educație Financiară ediția a 9-a

„Apetitul acesta pentru informare ar trebui să crească pentru că trăim într-o eră a digitalizării. Dacă acum 10 ani nu vorbeam despre acces la modul general foarte facil prin internet, mobile banking și de toate atacurile de phishing, spoofing sau ransomware, acum este nevoie să le cunoaștem.

Este nevoie să ținem în pas alert nivelul de cunoștințe pentru că altfel rămânem în urmă și de ce nu, nu știm să investim corespunzător, nu știm să avem un buget adecvat pentru familie, copiii nu pot să învețe de la noi noțiunile de educație financiară și putem să fim victime în situația în care nu cunoaștem elementele minime, de bază, pe care ar trebui să le stăpânim cu toții pentru că este o altă eră în care trăim”, adaugă Folcuț.

Incluziunea financiară este la un nivel de 75% în România, sub media UE de 95%. Competențele digitale de bază au urcat până la 31,8% la nivel național, în creștere de la 27,7% în 2024, dar sub media europeană de 60%.

„Problema de fond este că fie nu doresc din momentul T0 să se informeze proactiv cu privire la ce riscuri pot să existe și în zona aceasta de cyber, fie o fac atunci când se lovesc de problemă și uneori poate fi prea târziu”, adaugă oficialul ARB.

Există diferite cazuri în care oamenii cad în capcana fraudatorilor, fie că dau click pe un link nepotrivit, introduc datele pe linkul respectiv, cedează datele de pe fața și spatele cardului sau username-ul și parola de la internet și mobile banking, se lasă pradă manipulărilor care pot să apară printr-un apel telefonic, explică Folcuț.

„Indiferent ce ni se spune la telefon, trebuie să verificăm sursa oficială. Adică sunt niște chestiuni care țin de educație dar țin și de conduita noastră ca indivizi. Dacă ești genul de individ mai credul, o să spun foarte direct, riști să cazi în capcana fraudatorilor, mai ales dacă nu știi informațiile de bază care sunt pe siguranțaonline.ro, ca atare avem nevoie nu doar de educație, să cunoaștem ABC-ul educației digitale de data aceasta, ci și de vigilență”.

CITEȘTE ȘI FOTO Mesajul lui Grindeanu, după negocierile de la Cotroceni: Suntem pregătiți să preluăm guvernarea

Mesajele de la bancă trebuie verificate în aplicațiile securizate ale băncilor, cum sunt platformele de internet și mobile banking sau site-ul oficial al băncii. Inclusiv site-urile băncilor pot fi însă clonate, astfel că trebuie verificat dacă acestea au pictograma care atestă validitatea certificatelor de securitate, mai explică Folcuț.

O altă tehnică foarte utilizată de fraudatori este aceea de a se prezenta drept reprezentanți ai Băncii Naționale – aceștia invită victimele să plaseze banii la BNR.

„Păi, dacă am avea nivelul acela de educație financiară, am ști că noi ca persoane fizice sau companii, bineînțeles cu excepția băncilor, nu ne putem ține banii la Banca Națională”, spune Folcuț.

„Era este de dezinformare, noi nu putem în momentul de față să contracarăm un efect negativ care există deja publicul la nivel național - și nu doar la nivelul național - se informează preponderent de pe rețelele sociale și mai puțin din mass media”.

Folcuț îndeamnă oamenii să se informeze mai degrabă din media acreditată, care are în general o acuratețe mult mai bună, și să nu ia informațiile de pe rețelele sociale.