PSD a inițiat o nouă propunere legislativă prin care vrea să oblige instituțiile și companiile de stat care desfășoară activități de alimentație publică în regim comercial sau cu circuit intern, precum cantine școlare sau spitalicești, unități militare, internate, cantine proprii ale autorităților, instituțiilor publice și companiilor naționale, să cumpere alimente în cea mai mare parte de la producători locali sau autohtoni și abia în ultimă instanță din alte state UE. Proiectul prevede ca până la 1 ianuarie 2023 să fie obligatorie achiziționarea în acest mod a minimum 50% din alimente, iar până la 1 ianuarie 2024 cel puțin 75% din alimente să fi achiziționate astfel. În ambele procente trebuie să se regăsească minimum 25% produse ecologice, mai prevede proiectul.
De ce este important: În urma amenințării de a fi dată în judecată de Uniunea Europeană, România a trebuit să elimine din legislație prevederea ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, marile magazine să vândă aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă de la producători locali. Ulterior, însă, în 2020, PSD a inițiat un proiect de lege care prevedea ca unitățile militare, spitalele, cantinele sociale, școlile, penitenciarele și alte instituții publice să fie obligate să cumpere numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești. La scurt timp și PNL a propus un proiect similar, care prevedea ca alimentele să fie tradiționale și să aibă tricolorul, stema țării sau alte însemne oficiale de stat.
Noua propunere legislativă instituite scale ale ”lanțului scurt de aprovizionare” organizate pe 7 niveluri, pornind de la raza administrativ-teritorială a unei comune, apoi cea a unui oraș sau a unui municipiu, a unei județ și a unei regiuni, ajungând la ultimele 2 lanțuri de aprovizionare care cuprind ”întreg teritoriul național al României”, respectiv ”întreg teritoriul Uniunii Europene”.
Inițiatorii explică și cum ar trebui să decurgă achizițiile în funcție de aceste lanțuri de aprovizionare:
”Beneficiarii sunt obligați să respecte și să aplice lanțul scurt de aprovizionare în ordine crescătoare, în mod gradual, începând de la Lanțul 1 până la Lanțul 7.
Exemplu: Astfel, X, entitate publică, se aprovizionează de la fermierul Y din comuna Z conform Lanțului 1.
Dacă nu găsește alimentele la cantitatea sau calitatea dorită, X poate să meargă să se aprovizioneze de la A din orașul B, învecinat cu comuna Z, B și Z făcând parte din Lanțul 2.
Dacă A nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 2, X se aprovizionează din orașul D care face parte, alături de B și Z, din județul I, toate fiind incluse în Lanțul 3.
Dacă X nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 3, se aprovizionează din oricare dintre județele M, N sau O care, împreună cu județul I, fac parte din aceeași regiune, formând regiunea F conform NUTS 2 (organizarea dministrativp a UE - n.r.) și Lanțul 4.
Dacă X nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 4, se aprovizionează din oricare dintre județele S1, T1 sau R1, care fac parte din regiunea STR conform NUTS 1, formând Lanțul 5.
Dacă nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 5, X se aprovizionează de oriunde de pe teritoriul național, formând Lanțul 6.
Dacă nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 6, X se aprovizionează de oriunde de pe teritoriul Uniunii Europene, formând Lanțul 7”.
Proiectul obligă, astfel, persoanele juridice de drept public și privat cu capital de stat care desfășoară activități de alimentație publică în regim comercial sau pentru cu circuit intern să achiziționeze alimente conform lanțului scurt de aprovizionare, astfel:
- până în 1 ianuarie 2023 - minimum 50% din alimentele acbiziționate;
- până la 1 ianuarie 2024 - minimum 75% din alimente achiziționale.
În ambele procente trebuie să se regăsească minimum 25% produse ecologice.
Sunt date și exemple de astfel de entități de stat care vor trebuie să respecte aceste cote: cantine școlare, unități militare, cantine spitalicești, internate, cantinele proprii ale autorităților și instituțiilor publice, cantinele companiilor naționale.
Proiectul stabilește și amenzi cuprinse între 10.000 lei și 50.000 lei pentru nerespectarea prevederilor menționate.
De asemenea, sunt stabilite categoriile de produse care se vor achițizona conform lanțului scurt de aprovizionare:
”a) Pentru filiera de produs carne se aplică prevederile prezentei legi pentru următoarele specii: porc, pasăre, oaie, capră, vită, pește;
b) Pentru filiera ouă se aplică prevederile prezentei legi pentru toate categoriile;
c) Pentru filiera de produs legume se aplică prevederile prezentei legi pentru următoarele categorii: cartof, fasole (boabe), fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveți, pătlăgele roșii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roșie, brocoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdețuri șiaromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz;
d) Pentru filiera de produs fructe se aplică prevederile prezentului act normativ pentru următoarele categorii: mere, pere, prune, piersici, caise, cireșe, vișine, struguri, pepeni, căpșuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmeură și alune;
e) Pentru filiera miere de albine se aplică prevederile prezentului act normativ pentru toate sortimentele de miere;
f) Pentru filiera de produs lapte se aplică prevederile prezentului act normativ pentru toate produsele lactate;
g) Pentru filiera de produse de panificație se aplică prevederile prezentului act normativ pentru toate tipurile de pâine și produse de panificație”.
Ca și în cazul altor proiecte din trecut, neadoptate și nepuse în aplicare, proiectul mai prevede că în vederea colectării și a depozitării, Ministerul Agriculturii și autoritățile administrației publice locale înființează și organizează antrepozite regionale disponibile, în locuri ale unor foste persoane juridice de drept public sau persoane juridice de drept privat cu capital majoritar de stat cu specific în domeniu, avându-se în vedere lanțul cel mai scurt de aprovizionare de la producător la aceste depozite.
Ministwrul de resort va înființa, totodată, în subordinea sa, o direcție specializată, care va avea ca atribuții achiziția de produse autohtone, la preț de producător, produse ce vor fi introduse ”în consumul întregii rețele de stat”.
