Firma Galaxy Tobacco, controlată indirect de omul de afaceri Ioan Niculae, fosta Societate Națională Tutunul Românesc înființată de Alexandru Ioan Cuza ca monopol de stat în 1864 și care până în urmă cu aproape 7 ani producea încă faimoasele țigări Carpați, a intrat în insolvență la finalul lunii trecute, ca urmare a deciziei Tribunalului București.
Insolvența societății a fost cerută de doi dintre creditorii acesteia, respectiv de Administrația Fondului pentru Mediu coordonată de ministerul de resort, dar și de compania Cerealcom SA Alexandria, care face parte chiar din grupul Interagro al lui Ioan Niculae.
La finalul anului trecut, Galaxy Tobacco SA avea datorii restante doar la bugetele statului în sumă totală de 277,5 milioane lei (circa 62 milioane euro). Ioan Niculae controlează compania printr-un offshore cipriot, Whitbread Holdings Limited.
Firma trăia de mai mulți ani aproape exclusiv din închirierea de spații comerciale și industriale, după ce, în 2011, a fost oprită activitatea la ultima unitate de producție funcțională, Fabrica de Țigarete de la Sfântu Gheorghe, unde se produceau celebrele țigări populare Carpați. Acest lucru a dus la prăbușirea cu 95% a cifrei de afaceri a Galaxy Tobacco în acel an, de la 15,53 milioane lei în 2010 la doar circa 820.000 lei în 2011.
Compania a mai deținut fabrici de țigări la Timișoara, Târgu Jiu, Râmnicu Sărat, Iași și București, unde se produceau și alte branduri românești, precum Snagov. Toate au fost închise între timp.
Înainte de privatizare, firma purta numele de Societatea Națională Tutunul Românesc, fiind înființată în 1864 prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În perioada comunistă a devenit Centrala Tutunului.
Potrivit ultimelor date disponibile, Galaxy Tobacco a terminat anul 2015 cu pierderi de peste 406 milioane lei, de peste 400 de ori mai mari față de cele suferite în 2014, la o cifră de afaceri de numai 952.000 lei. Datoriile totale ale companiei se ridicau la peste 1,32 miliarde lei. Numărul mediu de salariați ai Galaxy Tobacco a scăzut de la peste 100 în 2010 la doar 9 în 2015.
Principalul creditor al companiei aflate acum în insolvență este ANAF, la masa credală urmând să se mai înscrie mai multe primării unde Galaxy Tobacco deține clădiri și terenuri, precum și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, RADET, ENGIE, Enel, Telekom, Vodafone, Orange, RCS & RDS, Administrația Fondului pentru Mediu și Cerealcom SA. Cererile de admitere a creanțelor trebuie înregistrate până pe 5 mai, tabelul acestora urmând să fie definitivat până pe 3 iulie. Prima ședință a adunării creditorilor este programată pe 6 iunie.
Galaxy Tobacco a început să se confrunte cu probleme în preajma aderării României la Uniunea Europeană, probleme care s-au agravat după aderare, acestea fiind cauzate în principal de modificarea reglementărilor fiscale în domeniul tutunului decise de către autoritățile de la București, care erau deseori mai aspre decât normele UE pe care le transpuneau, în defavoarea producătorilor de țigări ieftine și în sprijinul marilor producători internaționali. Printre acestea s-a numărat modul de calcul al accizei, precum și introducerea taxei pe viciu.
La asta s-au adăugat problemele generate de privatizarea ca atare a Galaxy Tobacco, proces marcat de scandaluri, litigii și întorsături de situație spectaculoase și în cadrul căruia compania a rămas fără autorizație de antrepozit fiscal, motiv pentru care nu a mai putut produce și comercializa țigări pe piața românească.
În 2014, Galaxy Tobacco a câștigat irevocabil la Înalta Curte de Casație și Justiție un proces cu ANAF în care care statul pretindea în sarcina companiei impozite și taxe neachitate de circa 500 milioane lei, sumă dublată ulterior prin majorări de întârziere. ÎCCJ a respins recursul ANAF și a obligat statul să pună în aplicare facilitățile fiscale garantate Galaxy Tobacco prin contractul de privatizare din 2004, însă autorizația de antrepozit fiscal a rămas suspendată, astfel că producția nu a putut fi reluată.
Cea mai recentă insolvență survenită în grupul de companii controlat de Ioan Niculae a fost cea a combinatului chimic Donau Chem din Turnu Măgurele, care s-a pus la adăpost de creditori la finalul lunii februarie. Activitatea de producție fusese oprită din 2015, iar atât persoanele care sunt angajate încă la combinat, cât și cele disponibilizate de-a lungul anilor au de recuperat sume mari constând în salarii restante. Potrivit datelor oficiale, la finalul anului 2016 combinatul Donau Chem Turnu Măgurele avea restanțe de plată la bugetele statului în sumă totală de 125,8 milioane lei.
