Asociația avertizează că informațiile apărute în spațiul public cu privire la o prăbușire a traficului cargo, după ce România a introdus o taxă pe colete din state non-UE, nu sunt confirmate de datele publice disponibile.
Reacția este transmisă după ce în spațiul public a fost relatat că avioanele cu mărfuri s-au mutat de la Otopeni la Budapesta și România a pierdut astfel banii din taxe vamale. Urmare a deciziei de taxare, România nu doar că nu mai încasează taxa de 25 de lei per colet, dar pierde și taxele vamale și TVA care erau plătite anterior în vamă, a fost relatat.
„Introducerea taxei logistice de 25 lei per colet, prin Legea nr. 229/2025, a avut efecte rapide și profunde asupra fluxurilor logistice desfășurate prin Aeroportul Internațional Henri Coandă. Introducerea taxei logistice de 25 lei per colet a produs un efect aproape instantaneu: aproximativ 99% din volumele de e-commerce au fost redirecționate către alte puncte de intrare în UE. Principalul beneficiar a fost Aeroportul din Budapesta”, sunt citați reprezentanții Asociației Comisionarilor în Vamă – PRO CUSTOMS.
În replică, ARMO arată că, în 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală, dintre care sub 10% au aterizat direct pe teritoriul național. Restul coletelor au intrat prin huburi regionale din alte țări europene, conform practicilor logistice obișnuite din regiune. Limitarea analizei doar la coletele aterizate direct în România distorsionează semnificativ realitatea, se arată.
Afirmațiile privind o presupusă „prăbușire” a traficului cargo nu sunt confirmate de datele publice disponibile. Nu există dovezi ale unei reduceri structurale cauzate de introducerea taxei logistice. În plus, estimările de pierderi în sute de milioane de euro se bazează pe ipoteze eronate, respectiv aplicarea unor taxe vamale pentru colete cu valoare declarată de sub 150 euro. Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale sau metodologii verificabile, arată organizația.
Subiectul taxării vamale în România a coletelor cu valoare declarată mai mică de 150 euro reprezintă o premisă falsă.
Aceste colete sunt în prezent scutite de la aplicarea taxelor vamale, conform legislației europene în vigoare. Acest fapt este cunoscut în spațiul public și la nivelul UE ca fiind unul dintre motivele ce stau la baza concurenței neloiale a companiilor extracomunitare. Tocmai de aceea, la nivel european a fost agreată eliminarea acestei exceptări și aplicarea unei taxe vamale în sumă fixă, în valoare de 3 euro/produs, distinctă față de taxa logistică anunțată de Comisia Europeană, măsura urmând a fi aplicată cu 1 iulie 2026.
În consecință, afirmațiile privind pierderile României din taxe vamale necolectate sunt nefondate. Mai mult, taxele vamale sunt resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului național. România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut vreodată și care nu i-ar fi revenit oricum.
În paralel, Uniunea Europeană a agreat implementarea unei taxe logistice începând cu noiembrie 2026, motivată de volumul în continuă creștere al coletelor cu valoare redusă din afara spațiului european și de presiunea pe care procesarea acestora o exercită asupra activității autorităților vamale naționale.
În acest context, este important de subliniat că normele de implementare ale taxei logistice nu au fost încă adoptate. ARMO solicită adoptarea cu celeritate a acestor norme, pentru a asigura predictibilitate actorilor economici, o aplicare uniformă la nivel național și evitarea interpretărilor divergente sau a estimărilor speculative privind impactul măsurii.
Se amintește că măsuri similare au fost luate sau sunt în curs de implementare și în alte state membre UE, confirmând că aceasta nu este o inițiativă izolată a României, ci o abordare coordonată pentru gestionarea provocărilor create de fluxul masiv de colete ieftine din țări terțe care afectează echilibrul concurențial pe piața europeană.
"În discuția publică s-a făcut confuzie între două tipuri de import: procedura H7 - coletele cu valoare redusă, și importurile comerciale obișnuite - procedura H1. Pentru coletele mici, TVA este plătită de consumatori la momentul plasării unei comenzi și apoi virată statului. Pentru importurile comerciale, TVA se plătește la vamă, în statul de import. Taxa logistică se aplică doar coletelor mici, nu importurilor comerciale.
De aceea, afirmații precum „statul nu mai încasează TVA" sunt greșite - TVA se încasează în continuare în cazul coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro, indiferent că acestea aterizează în România sau în orice alt stat membru UE. De asemenea, importurile H1 nu pot fi afectate de introducerea acestei taxe, cât timp aceasta nu se aplică acestui gen de importuri.
În același timp, dacă informația se dovedește a fi adevărată, creșterea importurilor prin procedura H1 reprezintă un lucru benefic pentru consumatorul român, deoarece permite autorităților vamale să exercite control efectiv asupra mărfurilor din punctul de vedere al conformității, siguranței și standardelor, contribuind la protecția consumatorilor și la o concurență echitabilă", mai afirmă organizația.
Taxa pentru coletele Shein și Temu, eșec în Italia
Planul Italiei de a reduce fluxul de produse ieftine din China a avut un efect neașteptat, a fost de asemenea relatat recent.
După ce Italia a introdus o taxă de 2 euro pentru coletele de până la 150 de euro venite din afara Uniunii Europene, companiile s-au adaptat și au redirecționat livrările către alte țări europene pentru a evita plata taxei, relatează Financial Times.
Guvernul condus de Giorgia Meloni a introdus această taxa de 2 euro pentru a limita importurile masive de la platforme chinezești precum Shein și Temu și pentru a aduce bani la bugetul de stat. Măsura a intrat în vigoare pentru coletele sosite în Italia după 1 ianuarie.
Însă firmele de logistică și operatorii de aeroporturi din Italia se plâng de o scădere bruscă a volumului de colete procesate. Potrivit acestora, zborurile cargo din afara UE aterizează acum în Belgia, Olanda sau Ungaria, ocolind astfel Italia. Reprezentanții industriei cer suspendarea sau anularea taxei, pe care o consideră un eșec. "Măsura a avut un efect de bumerang", a declarat Valentina Menin, directoarea generală a Asociației Aeroporturilor din Italia (Assaeroporti), care reprezintă 32 de aeroporturi, inclusiv Milano Malpensa - principalul hub cargo al Italiei.
Guvernul estimase că va încasa 122 milioane euro în bugetul pe 2026 și 245 milioane euro anual în anii următori. Dar, potrivit agenției vamale italiene, numărul coletelor de mică valoare venite direct din afara UE a scăzut cu 36% în perioada 1-20 ianuarie, față de aceeași perioadă din 2025.
De la începutul anului, cel puțin 30 de zboruri cu destinația Malpensa au fost redirecționate către Liège (Belgia), Amsterdam și Budapesta. Asta deoarece, potrivit regulilor UE, odată ce un colet intră în piața unică și trece de vamă, poate circula liber fără taxe suplimentare - facilitând astfel ocolirea taxei din Italia, explică Financial Times.
Oficial, colectarea taxei va începe în martie, când sistemele informatice ale vămilor vor fi actualizate. Însă firmele vor datora retroactiv taxa pentru toate coletele sosite după 1 ianuarie. Un deputat din Forza Italia, partid aflat la guvernare, a propus amânarea taxei până la 1 iulie, dată la care și UE ar urma să introducă o taxă vamală de 3 euro pentru toate coletele de mică valoare livrate în blocul comunitar.
