Gospodăriile din România au rămas în 2020 pe primul loc în Uniunea Europeană după ponderea ocupată de cheltuielile pentru alimente și băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum, arată datele publicate de Eurostat.
În timp ce în UE media este de 14,8%, în creștere față de 13% în 2019, gospodăriile din România au alocat anul trecut 26,4% din cheltuielile totale de consum pentru alimente și băuturi non-alcoolice, față de 26% în 2019, scrie Agerpres.
Alte state membre unde alimentele au o pondere mare în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor sunt Lituania (21,7%), Estonia (21,6%) și Croația (21,4%). La polul opus, ponderea cheltuielilor pentru alimente și băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% în doar două state membre, Luxemburg (9,5%) și Irlanda (9,8%).
Pe de altă parte, România stă mai bine decât majoritatea statelor membre când vine vorba de ponderea ocupată de cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze naturale și alți combustibili în totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor. Atât în Uniunea Europeană ca întreg cât și în majoritatea statelor membre, acest capitol este cel mai important în totalul cheltuielilor de consum. Țările membre unde cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze naturale și alți combustibili au cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Slovacia (30,7%), Finlanda (30,5%) și Danemarca (28,9%). În schimb, statele membre unde aceste cheltuieli au cea mai mică pondere în totalul cheltuielilor de consum sunt: Lituania (15,5%), Malta (16,8%), Cipru (18%) și România (18,8%).
La nivelul UE, cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze naturale și alți combustibili au reprezentat în 2020 mai mult de un sfert (25,7%) din totalul cheltuielilor de consum, în creștere cu 2,2 puncte procentuale comparativ cu 2019, urmate de cheltuielile pentru alimente și băuturi non-alcoolice cu o pondere de 14,8%, în cazul cărora a fost înregistrată o creștere de 1,8 puncte procentuale. Eurostat subliniază că aceste creșteri sunt o consecință a carantinelor și restricțiilor de mobilitate care au fost impuse în contextul pandemiei de COVID-19. Aceste restricții au avut un impact și asupra altor tipuri de cheltuieli, în special asupra celor care au legătură cu restaurantele și hotelurile, a căror pondere în totalul cheltuielilor de consum a scăzut cu 2,7 puncte procentuale, până la 6% în 2020, și a cheltuielilor care au legătură cu transportul precum și cu recreere și cultura, care au scăzut cu 1,5 puncte procentuale și respectiv 0,9 puncte procentuale.
