Cifra este amețitoare. Depresia cauzată de expunerea la riscuri psihosociale (PSR) la locul de muncă costă țările europene între 45 și 103 miliarde de euro în fiecare an. Aceasta este concluzia unui studiu științific internațional comandat de Institutul Sindical European (centrul de cercetare și formare al Confederației Sindicale Europene) și pe care „Les Echos” a putut să-l consulte, potrivit Rador.
Echipa, condusă de Hélène Sultan-Taïeb, economist specializat în sănătate ocupațională la Universitatea din Quebec, și Isabelle Niedhammer, epidemiolog la Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală (Inserm), a lucrat cu cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, precum și cu Regatul Unit.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Cercetarea s-a concentrat pe cei cinci factori de risc psihosocial (PSR) identificați la locul de muncă, care sunt presiunea la locul de muncă, orele de lucru prelungite, echilibrul dintre eforturile depuse de angajat și recompensele primite, insecuritatea locului de muncă și hărțuirea morală.
Studiul paneuropean, care se bazează pe date din 2015, a început prin identificarea proporției depresiilor legate de muncă. Depresii care sunt rareori recunoscute ca boli profesionale, ceea ce contribuie la invizibilizarea în mare măsură a incidenței riscurilor psihosociale și, prin urmare, a importanței prevenirii acestora.
Echipa de cercetători a evaluat apoi costul anual pentru fiecare țară. În primul rând, există, desigur, cheltuielile acoperite de sistemul de sănătate. Există, de asemenea, costul pentru angajați, dar și anii de viață pierduți. „În 2015, aproape 5.000 de decese legate de depresie în UE au fost atribuibile tulburărilor de sănătate post-traumatice la locul de muncă”, subliniază Hélène Sultan-Taïeb. În principal, bărbații sunt cei care se sinucid mai des decât femeile.
În cele din urmă, există costul suportat de angajatori. În toate țările europene, studiul estimează că peste 80% din această povară este suportată doar de companii, 53% din cauza absenteismului indus și 34% din cauza… prezenteismului. Deoarece angajații în cauză sunt mai puțin eficienți. O realitate de care companiile nu sunt neapărat conștiente. Nici în Franța, nici în alte părți.
Cu toate acestea, problema este o preocupare deosebită pentru Franța, care are cel mai mare cost anual la 100.000 de angajați – indicatorul ales pentru a permite comparații internaționale.
Cu o tensiune deosebit de puternică asupra a trei dintre cele cinci riscuri psihosociale identificate: presiunea, echilibrul dintre efort și recompensă și hărțuirea morală. Săptămâna de lucru de 35 de ore înseamnă, fără îndoială, că impactul orelor de lucru excesive este mai limitat. Același lucru este valabil și pentru nesiguranța locului de muncă.
Franța, pe de altă parte, nu se află la coada clasamentului, dar se află la mijloc în ceea ce privește cealaltă problemă a sănătății lucrătorilor, și anume bolile coronariene atribuibile riscurilor psihosociale la locul de muncă.
În acest sens, țările din Europa Centrală, de Est și de Sud sunt suprareprezentate, în special Bulgaria, Ungaria, Letonia, Grecia și România.
Lucrarea comandată de Institutul Sindical European oferă prima evaluare a costului bolilor coronariene și accidentelor vasculare cerebrale legate de muncă în Europa. Deși este departe de costurile pentru depresie, acesta reprezintă totuși între 12 și 14 miliarde de euro în fiecare an.
Toate aceste elemente sunt un argument pentru Confederația Europeană a Sindicatelor, care dorește o directivă europeană dedicată prevenirii riscurilor psihosociale legate de muncă.
Un subiect bun și pentru sindicatele franceze, în primul rând pentru CFE-CGC, care vor vedea în studiu un argument suplimentar pentru luarea în considerare a riscurilor psihosociale printre bolile profesionale, aspect cu care angajatorii nu sunt de acord.
