În urma deciziei companiei, tânărul a inițiat proceduri legale pentru presupusă discriminare religioasă și a primit despăgubiri în valoare de 34.000 de euro, potrivit Blic.
Recent, în Țările de Jos a avut loc un caz care a declanșat o dezbatere despre limitele dreptului la muncă și libertatea religioasă, după ce un tânăr de 21 de ani, expert în sisteme informatice, s-a angajat la 1 iunie 2025 într-o companie care oferă suport la distanță, iar două zile mai târziu și-a pierdut locul de muncă, arată Știrile Pro TV.
Cariera sa a fost întreruptă după doar două zile – și nu din cauza unei greșeli profesionale, ci din cauza unui gest simplu, dar controversat.
În timpul prezentării introductive, șeful echipei i-a întins mâna pentru a-l saluta, însă tânărul a refuzat contactul, explicând că motivul este legat de convingerile sale religioase profunde.
„Nerespectarea așteptărilor companiei”
Atmosfera din încăpere s-a schimbat imediat, iar compania a reacționat ferm. În ciuda unui e-mail în care tânărul și-a explicat în detaliu gestul, contractul său a fost reziliat în aceeași după-amiază, motivul oficial invocat fiind „nerespectarea așteptărilor companiei”.
Cazul a ajuns în instanță
Tânărul nu a renunțat și a dus cazul în fața tribunalului muncii, susținând că a fost victima unei discriminări religioase. Instanța a trebuit să găsească un echilibru între protocolul companiei și dreptul la libertate religioasă, garantat de Constituție.
Verdictul a fost clar – concedierea a fost declarată ilegală și complet nejustificată. Instanța a arătat că activitatea sa, limitată la lucrul cu sisteme la distanță, nu presupunea contact fizic cu colegii sau clienții, astfel că strângerea mâinii nu era esențială pentru îndeplinirea atribuțiilor.
De asemenea, judecătorii au subliniat o eroare procedurală gravă: este imposibilă evaluarea activității unui angajat după doar 48 de ore. Compania a folosit, practic, refuzul de a da mâna ca pretext pentru a îndepărta un angajat „diferit”, ceea ce reprezintă o discriminare clară.
Despăgubiri de 34.000 de euro
Instanța a dispus plata unor despăgubiri în valoare de 34.000 de euro, sumă care acoperă prejudiciul material și moral suferit de tânăr.
Hotărârea transmite și un mesaj clar angajatorilor: respectarea diferențelor culturale și religioase nu este o opțiune, ci o obligație. Judecătorul a subliniat că niciun angajat nu ar trebui să fie pus în situația de a alege între religia sa și salariu, iar demnitatea umană trebuie să fie o prioritate în mediul profesional.
Acest caz a deschis o dezbatere mai amplă în Europa privind limitele până la care angajatorii pot cere adaptarea la obiceiuri care intră în conflict cu convingerile religioase și unde se trasează linia dintre așteptările profesionale și discriminare.
Concediat de Lidl după ce a băut o sticlă de apă la serviciu, în Marea Britanie
După ce a băut o sticlă de apă de 0,20 euro pentru că simțea „deshidratat” în timpul turei la casă, un angajat Lidl din Marea Britanie a fost concediat.
Incidentul a fost analizat de un tribunal de muncă, ce a respins ulterior cererea sa pentru concediere abuzivă.
Pe 19 iulie 2024, Julian Oxborough, angajat Lidl de peste un deceniu în magazinul din Wincanton, servea un client care dorea să cumpere o sticlă de apă dintr-un multipack fără cod de bare. Clientul a schimbat sticla cu una barcodată, lăsând sticla originală la casă.
Mai târziu, Oxborough a băut din sticla abandonată și a folosit-o pentru a-și completa propria băutură în timp ce continua să servească clienții, arată Știrile Pro TV.
A doua zi, un manager a găsit sticla lângă casă și a suspectat încălcarea politicii companiei. După revizuirea imaginilor de pe camerele de supraveghere, Oxborough a fost invitat la o întâlnire și suspendat pe durata investigației pentru „conduită gravă necorespunzătoare”.
Explicațiile angajatului
Oxborough a susținut că îi era sete și că băutura sa personală era prea concentrată pentru a fi consumată. El a spus că a considerat sticla din multipack ca putând fi anulată, menționând că anterior observase că sticlele individuale de apă din cantină nu necesitau chitanță. Referitor la plată, a declarat: „Nu, cred că am uitat sau chiar nu-mi amintesc să o fi luat.” El a spus că nu a avut intenția de a fi necinstit, deși a recunoscut că a greșit și a descris concedierea sa ca „o reacție exagerată enormă”.
Managerul de zonă, Karina Moon, a remarcat explicații contradictorii cu privire la intențiile lui Oxborough și a întrebat de ce nu a ales apa de la robinet. Moon a subliniat că angajatul a avut patru zile după incident să se prezinte, dar nu a făcut-o. Concluzia a fost că Oxborough cunoștea procedurile corecte și că nu exista nicio garanție că fapta nu s-ar repeta, iar concedierea imediată a fost singura opțiune potrivită.
La tribunal, Oxborough și-a reiterat lipsa intenției de a fi necinstit, menționând oboseala, stresul, căldura, setea, starea de rău, teama de a contracta COVID și graba de a prinde autobuzul. Tribunalul de muncă din Southampton a menținut decizia Lidl, un judecător respingând cererile angajatului, inclusiv pe cea privind concedierea abuzivă.
Un purtător de cuvânt al Lidl a declarat: „Nu am lua niciodată ușor decizia de a concedia un coleg cu vechime, iar tribunalul a confirmat că acțiunile noastre au fost corecte și au urmat un proces riguros. Menținerea unei politici de toleranță zero față de consumul de produse neplătite este esențială pentru operațiunile noastre și asigură că regulile sunt respectate de toată lumea din companie.”
