Consumul gospodăriilor populației va redeveni, probabil în 2024, principalul determinant al avansului PIB și își va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creșterilor substanțiale de salarii și transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflației, dar și în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației, se arată în Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 13 februarie 2024.
"Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că acesta are ca premise și fundamente probabila încetinire ușor sub așteptări a ritmului PIB în 2023, dar mai cu seamă perspectiva accelerării mai pronunțate a creșterii economice în 2024 și 2025 față de previziunile precedente. Perspectiva se anticipează a fi susținută de temperarea inflației și de redresarea cererii externe, precum și de caracterul politicii fiscale în condițiile noii legi a pensiilor și de utilizarea mai extinsă a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția face probabilă o restrângere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată pe orizontul de prognoză, implicând întârzierea considerabilă a închiderii lui în raport cu proiecția precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului. Totodată, s-a sesizat că, după slăbirea accentuată din 2023, consumul gospodăriilor populației va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB și își va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creșterilor substanțiale de salarii și transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflației, dar și în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației", se spune în minuta BNR.
Potrivit BNR, creșterea formării brute de capital fix este așteptată să încetinească considerabil în intervalul 2024-2025 și vizibil mai pronunțat decât s-a anticipat anterior, rămânând totuși robustă și cu o contribuție apreciabilă la dinamica PIB, în condițiile continuării atragerii unui volum important, dar diminuat, de fonduri europene, dar și în contextul efectelor și incertitudinii asociate programelor și execuțiilor bugetare, precum și evoluțiilor economice din Europa și tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.
"S-a observat, de asemenea, că evoluția exportului net va redeveni probabil ușor contracționistă în următorii doi ani, în condițiile revigorării relativ mai rapide a absorbției interne. Probabila încetinire puternică, pe acest fond, a corecției descendente a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum și menținerea implicită a indicatorului mult deasupra standardelor europene, au fost considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva implicațiilor potențiale asupra inflației și primei de risc suveran. Incertitudini și riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului, făcând referiri în mod particular la dinamica salariilor din sectorul public și la impactul integral al noii legi a pensiilor. Au fost evidențiate însă și măsurile fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu cerințele procedurii de deficit excesiv și cu condiționalitățile atașate altor acorduri încheiate cu CE", se spune în document.
În același timp, s-a convenit că incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania, scrie Agerpres.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanța menținerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene și au reiterat cerința utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5%, plus/minus un punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În același timp, s-a convenit că o eventuală confirmare în lunile următoare a revenirii și menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria descrescătoare previzionată ar putea face oportună inițierea unei reduceri prudente a ratei dobânzii de politică monetară, condiționat însă și de incertitudinile și riscurile prevalente la adresa perspectivei inflației.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
