Cluj-Napoca a devenit primul oraș în care prețurile apartamentelor au depășit nivelul de dinainte de criza financiară.
În primul trimestru din 2018, valoarea medie de listare pentru un apartament din capitala Transilvaniei a ajuns la 1.480 de euro pe metru pătrat util, față de 1.280 de euro pe metru pătrat util în perioada similară din 2008”, arată datele Imobiliare.ro
Analiza evoluției prețurilor medii ale apartamentelor în ultimii zece ani evidențiază faptul că localitățile din jumătatea de vest a țării au recuperat cel mai mult din scăderile de preț determinate de criza economică. Astfel, la mică distanță față de nivelul din perioada de boom se află o serie de alte orașe din zona de vest – chiar dacă diferențele sunt încă negative în aceste cazuri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În Oradea, spre exemplu, apartamentele sunt cu doar 0,7% mai ieftine decât în T1 2008 și costă, în medie, 930 de euro pe metru pătrat util (față de 940 de euro pe metru pătrat util). Timișoara, pe de altă parte, se află cu 6,5% sub nivelul din 2008, cu o valoare de 1.150 de euro pe metru pătrat util (față de 1.220 de euro pe metru pătrat util).
Totodată, o diferență similară, respectiv 6,5%, poate fi observată și în Arad - de la 720 la 670 de euro pe metru pătrat util, în vreme ce în Alba Iulia și Satu Mare apartamentele sunt cu 9,3% și, respectiv, cu 10,5% mai ieftine decât în urmă cu zece ani – de la 940 la 850 de euro pe metru pătrat util și, respectiv, de la 720 la 650 de euro pe metru pătrat util.
Spre deosebire de Cluj-Napoca și Timișoara, Bucureștiul se numără printre orașele care au recuperat cel mai puțin din scăderile provocate de criză.
Cu o diferență de 41,8% (de la 2.160 de euro pe metru pătrat util în perioada de boom, la 1.260 de euro pe metru pătrat util în prezent), Capitala este surclasată doar de Piatra Neamț, unde apartamentele sunt cu 45,3% mai ieftine decât în 2008 (o medie de 670 de euro pe metru pătrat util, față de 1.220 de euro pe metru pătrat).
În ceea ce privește celelalte mari centre regionale ale țării, acestea se află la o distanță mai mică de 30% față de nivelul din perioada de boom: pretențiile vânzătorilor de apartamente sunt, astfel, cu 20,4% mai mici în Iași, cu 24,2% în Brașov și cu 25,2% în Constanța.