De ce proiectele de tuneluri au lipsit pentru o perioadă de timp de pe agenda României? Ce fel de expertiză presupune un astfel de proiect, mai ales atunci când ne referim la exploatarea lui în siguranță?
Unde căutăm specialiștii, cum ne ajută tehnologia și soluțiile digitale în acest sens? Ce este de făcut pentru a ne pregăti să facem pasul următor în dezvoltarea unei infrastructuri de transport care are avantaje majore pentru fluidizarea și eficientizarea mobilității și nu numai?
La toate aceste întrebări ne răspunde doamna Mariana Garștea, specialist în monitorizare structurală & geotehnică și în soluții pentru transformarea digitală a infrastructurii, în prezent CEO la Sixense România. Compania face parte din Sixense Group, cu o bogată experiență la nivel internațional în monitorizarea în execuție și exploatare pe proiecte de tuneluri în particular și în utilizarea de soluții digitale pentru optimizarea și prelungirea duratei de viață a mediului construit, în sens larg.
- România începe să dezvolte, în sfârșit, din ce în ce mai multe proiecte de tuneluri feroviare și rutiere. De ce credeți că până acum acestea nu erau atât de multe – comparativ cu țările din regiune – și ce înseamnă un proiect de o asemenea anvergură, de fapt?
Așa este, comparativ cu regiunea sau cu întreaga Europă, România nu a avut, până recent, prea multe proiecte de tuneluri feroviare și mai ales rutiere. Nu doar numărul lor nu a fost prea generos, dar nici lungimea lor nu a fost una prea mare, în ciuda faptului că mare parte din suprafața României este ocupată de munți, iar presiunea pe fluidizarea și eficientizarea traficului au devenit tot mai mari, așa că prezența lor ar fi fost pe deplin justificată.
Cu siguranță acest tip de infrastructură de transport înseamnă un proiect complex, pentru care este necesar un know-how la nivel înalt – atât în ce privește proiectarea și execuția lui, cât și în ce privește întreținerea acestuia. Aș putea spune că, uitându-ne la cum arată și cum sunt gestionate aceste proiecte, putem vedea gradul de dezvoltare economică și de maturizare a unui stat.
Observ însă că ultima perioadă a adus o atenție mai mare față de tunelurile feroviare și rutiere, foarte multe astfel de proiecte aflându-se acum în etapa de fezabilitate sau proiectare. Cred că este un semn bun, având în vedere că lipsa lor aduce costuri greu de cuantificat pe termen lung.
- Ultimele informații legate de PNRR arată o atenție din ce în ce mai mare către investiții pentru reabilitarea și întreținerea acestor proiecte. Cum arată o strategie corectă de monitorizare pe termen lung pentru ele? Ce specificități există la acest capitol?
Într-adevăr, nu doar că sunt puse pe masă proiecte noi de tuneluri, ci se acordă o atenție sporită și pentru mentenanța celor deja existente, mai ales în contextul în care, se știe deja, este mai eficient să întreții pe termen lung un astfel de proiect decât să o iei de la zero și să dezvolți unul nou.
Așa cum este de așteptat, monitorizarea structurală și geotehnică a infrastructurii tunelurilor este o sarcină foarte complexă. Iar în ultimii ani, sistemele tradiționale de monitorizare a acestora s-au dovedit din ce în ce mai neputincioase în fața cantității uriașe de date. De asemenea, bazându-ne doar pe operațiuni manuale, activități extrem de importante – cum ar fi avertizarea timpurie a accidentelor de tunel – sunt serios afectate. Este un proces greoi, în care pot interveni și multe erori umane, deci e un risc prea mare la nivel de siguranță.
Însă acum avem la dispoziție monitorizarea automatizată, care este cea mai eficientă, dar care necesită expertiză foarte solidă. O astfel de soluție, ce presupune, pe de o parte, folosirea tehnologiei și, pe de altă parte, deschiderea față de digitalizare, aduce însă nenumărate beneficii.
Cred că mediul privat este foarte pregătit să pună pe masă astfel de soluții, să facă parteneriate avantajoase public-privat și să ofere consultanța necesară în privința lor, atât timp cât există deschidere în acest sens și de partea autorităților și gestionarilor de infrastructură.
- Ce riscuri presupun aceste tipuri de proiecte în general? Cum ajută soluțiile digitale și tehnologice în gestionarea lor? De ce e nevoie de astfel de instrumente? Câteva exemple de soluții și ce pot face ele.
Este nevoie de soluții de monitorizare automatizată în timp real, tocmai pentru că viteza de reacție în cazul unui astfel de proiect este vitală. Mai concret, cum ajută soluțiile? Practic, ne dau o imagine corectă legată de parametrii tehnici reali ai tunelului, ne ajută să monitorizăm reacția tunelului la sarcini și la alte influențe, să recunoaștem procesele de degradare și defectele de structură și să facem predicții cu privire la timpul de viață rămas.
Cu ajutorul lor, avem de fapt parte de rezultate imediate (cu alerte ori de câte ori există vreun pericol), care reduc probabilitatea accidentelor sau a evenimentelor catastrofale legate direct de stabilitatea structurii, o eficiență mult mai mare a timpului și a resurselor implicate în proiect, precum și posibilitatea de a urmări pe termen lung cum se comportă un tunel (deci de a interveni pentru a-i extinde durata de viață și de utilizare).
Un exemplu de soluție cu care lucrăm chiar noi, la Sixense, și care a fost aplicată cu succes atât în afară, cât și în România, este Beyond Monitoring. Sistemul ne permite un nivel crescut de analiză a datelor, într-un mod extrem de accesibil și confortabil pentru toți cei implicați în proiect.
- Puteți să ne dați un exemplu despre ce presupune monitorizarea corectă a unui proiect de tunel rutier – din execuție până în exploatare?
Predicția comportării exacte a structurilor subterane este dificilă în multe cazuri. Pentru a gestiona această problemă, se aplică așa-numita abordare observațională. Monitorizarea joacă un rol important pentru a verifica sau infirma ipotezele de proiectare, pentru a ajusta măsurile de excavare și susținere la condițiile reale și pentru a evalua stabilitatea sistemului.
Monitorizarea geotehnică în tuneluri și proiecte subterane oferă date care ajută proiectanții, constructorii, beneficiarii în fiecare etapă a proiectului. La fel, instrumentația este utilizată pentru siguranța personalului din interiorul tunelului și a structurilor situate la suprafață în zona de influență etc.
Fiecare proiect prezintă un set unic de parametri critici. Proiectantul trebuie să identifice acești parametri în etapa de fezabilitate/ proiectare și apoi să selecteze instrumentele pentru a-i măsura. În faza de execuție, se implementează programul de instrumentare & monitorizare & data management. Este nevoie de know-how la un nivel înalt pentru a livra un sistem de monitorizare geotehnică care să răspundă nivelului de risc. Nu e cazul să se facă experimente și nu este nevoie de superficialitate și amatorism.
Vital pentru aceste proiecte este implementarea unui plan de management al siguranței geotehnice pentru gestionarea riscurilor și de măsuri imediate în cazul unui incident.
- Ce înseamnă, pentru eficiența transportului și bunăstarea utilizatorilor infrastructurii de transport, un tunel monitorizat corect și pe termen lung? Ce beneficii aduce acest demers și de ce trebuie el pus în capul listei, atunci când sunt luate în calcul investiții în astfel de proiecte?
Așa cum o arată studiile la nivel internațional, chiar dacă un proiect ca cel al unui tunel poate fi considerat o investiție semnificativă la început, e important să punem acest cost în balanță cu foarte mulți alți factori, cum ar fi avantajele economice, sociale și de mediu pe care le aduce o astfel de infrastructură. De exemplu, zonele de deasupra tunelurilor rămân disponibile pentru dezvoltarea economică, a comunității sau a spațiilor verzi; de asemenea, se reduce poluarea (fonică și nu numai) determinată de vehiculele grele care traversează zona etc.
În acest context, monitorizarea pe termen lung a unor astfel de proiecte este o activitate care le susține sănătatea și le prelungește durata de viață, contribuind semnificativ la eficientizarea investiției inițiale.
Este absolut esențial ca, în cazul proiectelor de tuneluri rutiere și/ sau feroviare, activitatea de monitorizare să fie tratată cu cea mai mare responsabilitate și seriozitate, să fie făcută ca la carte și adaptată la obiectivele și specificul acestui tip de proiect.
Un material Investing in Property
