Piața rezidențială românească se confruntă cu o evoluție stranie, în opinia lui Tatha Ghose, senior Emerging Market Strategist în cadrul Commerzbank, a doua cea mai mare bancă germană. Într-o perioadă în care creditele s-au scumpit, piața locuințelor a consemnat o majorare a prețurilor de vânzare.
„În evoluția prețului locuințelor se evidențiază două tendințe opuse: pe de o parte se pare că prețurile sunt determinate de cerere, iar pe de altă parte de costul împrumuturilor. Pentru o țară al cărei curs de schimb este subevaluat cronic, sesizăm o corelație negativă între rata dobânzii și prețul locuințelor. Pentru alte țări, există o corelație pozitivă contra-intuitivă între prețul locuințelor și rata dobânzii, ceea ce indică faptul că prețurile sunt determinate de cerere“, a declarat Tatha Ghose, în cadrul SEE Property Forum 2019.
El constată că România se confruntă cu o problemă cauzată de faptul că o parte din creșterea economică a venit pe seama dezechilibrelor tot mai mari.
„Unul dintre aceste dezechilibre este cel al deficitului de cont curent, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Cipru. Economia a fost stimulată, iar investițiile au crescut mai rapid decât rata de economisire a populației, ceea ce a dus la deficit de cont curent, situație întâlnită și în Turcia, unde există o diferență între rata de economisire și investiții. Și Polonia are o rată de economisire redusă, însă ponderea investițiilor în PIB este mai redusă decât în cazul României“, explică expertul băncii germane.
Tatha Ghose avertizează că există pericolul ca politicienii români să ducă cursul de schimb euro-leu în aceeași direcție ca lira turcească, monedă care s-a depreciat foarte puternic în ultimul an. O analiză a evoluției cursului de schimb valutar euro-leu arată că, în timp ce economia românească era sub pachetele de finanțare ale Troika (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional), rata de schimb era foarte stabilă.
„Atunci, nimeni nu specula pe leu. Apoi, pe măsură ce împrumuturile au început să fie rambursate, iar influența Troika s-a diminuat, a urmat o tendință de depreciere a cursului de schimb. Ulterior, Guvernul a promovat politici care au anulat tot ceea ce s-a făcut în timpul FMI și Banca Mondială. Sperăm ca politicienii să nu ducă situația la fel ca în cazul lirei turcești, dar acesta este pericolul la care ne uităm. Dacă această situație este evitată, atunci economia românească va depăși regiunea, care intră într-un declin, deoarece declinul zonei euro nu va fi prea abrupt“, a declarat economistul Commerzbank.
Din decembrie 2018, cei mai mari acționari ai Commerzbank sunt guvernul german, cu 15,6%, și fondul american Cerberus Capital Management, cu 5,01%. Fondul american este proaspăt intrat și pe piața imobiliară românească prin două achiziții evaluate la circa 230 milioane euro, adică proiectul de birouri The Landmark și complexul hotelier Radisson din București.
