O vilă neoclasică, proiectată de arhitect Dimitrie Herjeu, situată în vecinătatea Parcului Cișmigiu, pe bulevardul Mihail Kogălniceanu, care a fost sediu al Gestapo-ului și al Ambasadei Germane iar după 1990 a devenit sediul Rofilm, este scoasă la vânzare de la 1,5 milioane de euro.
Anul estimativ de construire este 1927. Casa păstrează plăcuța cu semnătura arhitectului, potrivit Artmark Historical Estate, scrie News.ro.
Înainte de 1944, imobilul cu peste 34 de camere a fost sediu al Gestapo-ului și al Ambasadei Germane. După 1990, a devenit sediul Rofilm - societate de stat de producție cinematografică înființată prin reorganizarea Regiei Autonome "Cinerom".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Arhitectul Dimitrie Hârjeu (Călugăreni, Neamț 1869 - 1926) a profesat după 1900, în perioada antebelică, dar și interbelică, realizând în special reședințe în zone din centrul Bucureștiului, atât în stil eclectic cu elemente neoclasice, cât și în stilul neoromânesc caracteristic perioadei.
Arhitect șef al orașului București (1910-1916), el a fost membru al Comitetului de conducere al Societății Arhitecților Români și a făcut parte din comitetul Revistei „Arhitectura”. Alături de arhitecți precum Ion Mincu, Ion D. Berindei, Jean Monda, Horia Creangă, Dimitrie Hârjeu a contribuit la realizarea unor ansambluri rezidențiale renumite din Parcelarea Ioanid și Parcelarea Filipescu.
"Pentru el arhitectura românească nu a fost moda cerută de o lume lipsită de orientare în artă ca și în rosturile noastre naționale, căci el nu a făcut operă eftină de imitație, un fel de arheologie atât de răspândită în ultimul timp prin goana după un arhaism fără nici un rost și contrar spiritului vremei; el a fost un mare constructor de lucruri noui, la înălțimea vremei și în spiritul tradițiilor noastre pe cari le-a înțeles cu acel instrinct al artei ce l’a avut ca puțini alții. El a creiat cu simplitate, cu distincție, lucrări cari rămân; el nu a banalizat trecutul, el a mărit patrimoniul nostru artistic", scria Toma Socolescu în "La mormântul lui D. Herjeu", în revista „Arhitectura” din 1926.
Pe lângă curtea exterioară cu o suprafață de 430 mp ce poate găzdui până la 10 autoturisme, imobilul dispune de camere cu suprafețe utile generoase, începând de la 30 mp, 50 mp, 60 mp până la 85 mp utili și spații de depozitare multiple. În anul 2009, au fost demarate lucrările de consolidare/restaurare, oprite însă din motive financiare.
Vitraliul de dimensiuni generoase care înfățișează patru dintre cele șapte arte, transpuse în personajele feminine redate într-o manieră Art Nouveau, sunt reprezentate deasupra simbolurilor pentru arta scrierii (cartea deschisă și pana), arta muzicii (lira-reprezentare din Grecia antică), arta teatrului (cele două măști-comedia și tragedia) și arta picturii (paleta). Soarele, regăsit în patru ipostaze în partea superioară a vitraliului, poate reprezenta un simbol masonic.
