Centrul expozițional Romexpo, administrat de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), a obținut un document care trasează condițiile necesare construirii unui hipodrom. Pe acest amplasament, din nordul Bucureștiului, a funcționat până în 1960 Hipodromul Băneasa, construit după arhitectura celebrului Hipodrom Longchamp din Paris.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Romexpo a primit actul cu scopul de a se informa cu privire la condițiile necesare construirii unui hipodrom cu 2 piste concentrice, a unei tribune cu 5 etaje, grajduri, stații de fătare, padoc și parcare în locul centrului expozițional. Condițiile impuse de primărie pentru avansarea unui astfel de proiect sunt obținerea unui aviz de oportunitate și promovarea unui Plan Urbanistic Zonal.
„Am solicitat acest act pentru a vedea care sunt cerințele. În acest moment nu putem vorbi despre un proiect în acest sens“, a declarat, pentru Profit.ro, Mihai Costriș, directorul general al Romexpo.
În 2020, CCIR a anunțat public un parteneriat public-privat cu antreprenorul ieșean Iulian Dascălu care viza transformarea centrului expozițional Romexpo într-un complex multifuncțional de anvergură cu locuințe, mall, birouri, hoteluri, piețe, spații expoziționale, muzee și grădini publice a cărui valoare a fost calculată la peste 2,87 miliarde de euro.
Problemele provocate de clarificarea proprietății terenului au determinat, în cele din urmă, retragerea lui Dascălu din acest parteneriat. Totuși, Romexpo a continuat să promoveze proiectul spre avizarea urbanistică. Mihai Costriș spune acum că noul certificat de urbanism obținut nu schimbă strategia Romexpo.
Scurtă istorie a Hipodromului Băneasa
Timp de circa 80 de ani, în perioada 1880-1960, Hipodromul Băneasa a funcționat pe un teren cu o suprafață de 62 de hectare pe care astăzi se află Romexpo, Casa Presei Libere, hotelurile Crown Plaza și Ramada Parc și complexul comercial Flora, potrivit unui documentar realizat de echipa herghelie.ro.
Primul hipodrom a fost construit după planurile arhitectului Ion Mincu. La cursele de hipism de aici participau nume importante din acea vreme, precum regele Carol I, generalul Gheorghe Manu, generalul Ioan Emanoil Florescu, Grigore Cantacuzino și Alexandru Marghiloman, supranumit „părintele hipismului românesc“.
În 1905 a început realizarea unui nou hipodrom, după schițele arhitectului Ion D. Berindey, iar rezultatul urma să fie o copie a Hipodromului Longchamp din vestul Parislui.
Terenul de alergări cuprindea două piste concentrice, una de 2.000 metri cu o lățime de 24 metri, respectiv cea exterioară de 2.200 metri și cu o lățime de 30 metri. Pistele erau legate între ele cu bretele, ulterior, în 1925, ajungându-se să se amenajeze o pistă de 2.400 metri pe care se alerga în special Derby-ul.
Tribuna avea înălțimea unui bloc cu cinci etaje și putea să susțină chiar și peste 800 de persoane.
Tribuna nouă a Hipodromului Băneasa (1906-1960), vedere dinspre intrare. Tribuna nouă Hipodromului Băneasa (1906-1960), vedere din rondul de la actuala Piața Presei Libere (în trecut era rondul al III-lea)
Odată cu Familia Regală, la hipodrom venea și toată protipendada, dar și oamenii modești din cartierele mărginașe ale Bucureștiului și chiar din provincie. Veneau mii de oameni, iar la Derby se strângeau aproximativ 20.000 de persoane.
Marii proprietari de cai, precum Alexandru Marghiloman, Stirbey, Moruzi, Negropontes, Lahovary, veneau în ținuta de călărie.
În 1949 se hotărăște tăierea unei părți din hipodromul de galop, pentru a putea fi construită „Casa Scânteii”. În iunie 1960 a avut loc ultimul Derby.
SURSA FOTO și VIDEO: galop.ro și herghelie.ro
