Arhitecții-șefi din primării vor putea fi aleși și din rândul inginerilor cu specializarea de inginerie economică în construcții, nu doar din rândul absolvenților de inginerie civilă, cum este acum, după ce s-a constatat că în multe orașe mici și comune lipsește această funcție, iar atribuțiile acestuia sunt preluate de funcționari din consiliile județene.
Măsură este cuprinsă în proiectul de modificare a legii privind amenajarea teritoriului și urbanismul, inițiat de deputatul PNL Florin – Claudiu Roman și adoptat de Camera Deputaților, for decizional.
Dacă forma adoptată de Senat permitea selectarea arhitecților-șefi din rândul absolvenților de inginerie economică doar la nivelul primăriilor de oraș, legea votată de deputați extinde prevederea și asupra primăriilor din municipiile reședință de județ, la Primăria Generală a Municiului București și a Sectoarelor Municipiului București, la primăriile municipiilor și la nivel de comună. Doar arhitecții-șefi din cadrul consiliilor județene vor continua să fie selectați din rândul arhitecților diplomați sau urbaniști diplomați, arhitecți sau urbaniști absolvenți cu licență și master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului.
Scopul declarat al noii legi este acela de a crește gradul de descentralizare, prin ocuparea funcțiilor de arhitect-șef la nivel local și reducerea atribuțiilor funcționarilor din direcțiile județene de amenajare a teritoriului și urbanism, care ar putea crește, astfel, nivelul de control.
Inițiatorul legii atrage atenția că multe primării de comune și orașe mici nu au prinsă în organigramă și funcția de arhitect-șef. Localitățile aflate în această situație sunt obligate să se asocieze cu alte comune sau orașe care au arhitect-șef, dar în practică nu se întâmplă asta, deoarece „nimănui nu-i convine să gestioneze, chiar și contra-cost, problemele altor unități administrativ-teritoriale“, se precizează în expunerea de motive.
În asemenea cazuri, legea în vigoare permite realizarea unei convenții între comună sau oraș și consiliul județean, prin care se deleagă atribuțiile arhitectului-șef direcției de specialitate din consiliul județean. Această soluție a condus la reducerea dramatică a timpului pe care funcționarii din structurile județene îl alocă activităților de control al primăriilor din subordine.
Deși ingineria economică în construcții nu face parte din ingineria civilă, inițiatorul legii spune că face parte din domeniul ingineriei în construcții deoarece aproximativ 50% din materiile predate sunt identice, iar 90% din materiile tehnice de specialitate de la inginerie civilă sunt predate de aceiași profesori și la ingineria economică în construcții.
„Un absolvent de inginerie economică în construcții are cunoștințe tehnice de bază în domeniul construcțiilor hidrotehnice, căi ferate, drumuri și poduri, construcții civile, industriale și agricole, dar și o viziune de ansamblu asupra tuturor aspectelor legate de traiul în comun în vederea unei dezvoltări durabile“, se mai precizează în expunerea de motive.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Un alt argument este că și absolvenții de inginerie economică în construcții pot deveni diriginți de șantier, conform legii, alături de absolvenții de arhitectură și inginerie civilă.
Modificarea legislativă vine după ce anul trecut s-a decis ca funcționarii publici din primării care au obligația de a emite certificate de urbanism și autorizații de construire să poată fi amendați cu până la 5.000 de lei dacă refuză nejustificat să elibereze aceste documente în noul termen de 15 zile, redus la jumătate față de vechiul termen.
Ștefan Dumitrașcu, arhitect-șef din cadrul Primăriei Muncipiului București, declara anul trecut că „la salariul unui arhitect care redactează certificate de urbanism, o amendă de 5.000 de lei îl lasă muritor de foame“.
Noul proiect al lui Florin – Claudiu Roman își dorește și să scadă birocrația și timpul de reacție la solicitările populației.
Astăzi, dosarul ce trebuie depus la primărie de către un investitor care vrea să construiască un simplu spațiu de depozitare în România cuprinde, în medie, 24 de acte, dublu față de media țărilor dezvoltate, potrivit celui mai recent raport anual publicat de Banca Mondială, ce măsoară ușurința cu care se obțin autorizațiile la nivel global. Același investitor trebuie să aștepte după autorizație, în medie, 260 de zile, în timp ce în statele dezvoltate media este de 153 de zile. Totuși, costurile asociate obținerii acestui document în România sunt mai reduse comparativ cu restul Europei, echivalând cu circa 2,1% din valoarea investiției, comparativ cu 4%, cât este media Europei și Asiei Centrale, conform calculelor Băncii Mondiale. România este întrecută doar de Cehia și Moldova, dintre țările din regiune, în greutatea cu care se obține o autorizației de construire și ocupă locul 146 printre economiile lumii ierarhizate după acest indicator.
