Proprietarii celor 65 de malluri funcționale în 2018 la nivel național au încasat de la magazinele pe care le găzduiesc peste 570 milioane euro, cu 4,5% mai mult decât anul anterior, în contextul în care calculele realizate de Profit.ro au exclus trei malluri de dimensiuni medii închise și au inclus o singură inaugurare.
Puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor din România a crescut anul trecut, însă a rămas printre cele mai mici din Europa, potrivit unui studiu recent al GfK. În ciuda banilor puțini, se anticipează o creștere de 7% a afacerilor magazinelor din România în 2019, cea mai mare rată de creștere din Uniunea Europeană. Și în 2018, afacerile retailerilor raportat la suprafața de vânzare au rămas cele mai mici din UE, cu circa 2.680 euro/metru pătrat. Pentru a ajunge la aceste cifre, românii își cheltuiesc aproape o treime din bani în retail, cotă identică cu media Uniunii Europene de 30,5% în 2018, conform studiului citat.
O parte din banii lăsați de români în magazine și restaurante ajung în buzunarele proprietarilor de malluri sub formă de chirii. Creșterea modestă, de doar 4,5%, înregistrată de aceștia în 2018 este pusă pe seama ieșirii din clasament a mallurilor Vitantis din București, Oradea Shopping City și Galleria Arad, toate închise. Trecerea de la o rată de creștere de peste 12%, specifică anului 2017, la una de 4,5% putea fi și mai abruptă, însă a fost deschis centrul comercial Shopping City Râmnicu Vâlcea, care a generat în primul an de funcționare afaceri de peste 5 milioane de euro. La păstrarea echilibrului a contribuit și faptul că nivelul chiriilor fluctuează în funcție de rezultatul vânzărilor retailerilor. Cu cât magazinele vând mai mult, cu atât chiria încasată de proprietarii spațiilor se mărește.
Cu banii încasați pe închirierea spațiilor, proprietarii își acoperă împrumuturile accesate pentru construcția mallurilor. Nivelul datoriilor celor 65 de malluri din România a scăzut anul trecut de la 3,6 miliarde de euro la 3,48 miliarde de euro, conform datelor comunicate de proprietari la Ministerul Finanțelor Publice.
Și anul trecut aproape jumătate din banii proveniți din închirierea a peste 7.000 de magazine amplasate în centrele comerciale din țară au ajuns la proprietarii celor 17 malluri funcționale pe tot parcursul anului 2018 în București. Analiza Profit.ro nu include centrele comerciale deschise în ultima parte a anului trecut, precum Shopping City Satu Mare sau Roman Value Center.
Chiar dacă încasările sunt mari, suprafața totală de vânzare a mallurilor din București reprezintă doar o treime din stocul total de centre comerciale din țară, Capitala având o densitate medie de 638 metri pătrați de spațiu de retail la mia de locuitori, cu 15% peste media celorlalte orașe mari din țară, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Regii mallurilor
Analiza extinsă asupra afacerilor tuturor centrelor comerciale din România, realizată în exclusivitate de Profit.ro, arată că cele 17 malluri ale sud-africanilor de la NEPI Rockcastle le-au adus anul trecut peste 158 milioane euro, cu 11,2% peste rezultatul anului anterior, ceea ce îi face liderii detașați ai acestui sector imobiliar. Topul marilor proprietari este completat pe locul doi de antreprenorul ieșean Iulian Dascălu, care a încasat de pe urma celor cinci malluri dezvoltate de el venituri similare cu cele din 2017, adică 78,4 milioane euro.
Poziția a treia în clasament este păstrată de Băneasa Investments, firmă controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, cu un singur proiect. Veniturile Zonei Comerciale Băneasa (care include Băneasa Shopping City) au crescut cu 3,5% până la 52,8 milioane euro în 2018. De altfel, în ultimii cinci ani, proiectul din Băneasa se află pe primul loc în topul mallurilor cu cele mai mari afaceri din țară.
Gabriel Popoviciu este urmat în topul proprietarilor de AFI Europe care a obținut afaceri cumulate de 45,9 milioane euro în București și Ploiești, rezultat mai mare cu 7,5% față de cel din 2017. Cele patru malluri ale Immofinanz din Cluj-Napoca, Constanța, Baia Mare și Pitești au generat 37,5 milioane euro, o creștere nesemnificativă comparativ cu anul anterior. Locul șase în clasament îi revine dezvoltatorului portughez Sonae Sierra, care administrează Parklake din București și River Plaza din Râmnicu Vâlcea.
Veniturile de 21,7 milioane de euro încasate din chirii în 2018 sunt cu numai 10.000 de euro mai mari decât cele ale turcilor de la Anchor Grup, care administrează pe aceeași firmă cele două malluri pe care le dețin aici: București Mall și Plaza Romania. Cei doi investitori au depășit la limită și rezultatul celor trei centre comerciale din București, Arad și Iași preluate recent de sud-africanii de la MAS Real Estate, în parteneriat cu Prime Kapital.
Afacerile rulate anul trecut de cei mai mari șase proprietari au o pondere de 69% în veniturile încasate de toate mallurile din țară.
Schimbări în top
Primele două poziții în ierarhia mallurilor cu cele mai mari afaceri din 2018 sunt neschimbate de cinci ani, iar primele cinci locuri sunt identice de trei ani încoace. Zona Comercială Băneasa este urmată în clasament de AFI Cotroceni, care a avut anul trecut venituri din chirii de 40,3 milioane euro. Al treilea an integral de funcționare a menținut Mega Mall pe locul trei în top, cu afaceri în creștere la 28,4 milioane euro, devansând Iulius Mall Timișoara, care ocupă poziția a patra cu 23,4 milioane euro.
Zona comercială a complexului Palas din Iași și-a menținut locul cinci în top cu afaceri în creștere cu peste 6% până la 22,4 milioane euro. Decizia Anchor Grup de a comasa afacerile București Mall și Plaza Romania pe o singură firmă a păstrat cele două malluri pe locul șase, urmat ca și un an mai devreme de Iulius Mall Cluj a cărui afaceri au ajuns la 20,1 milioane euro, inclusiv cota partenerului său Univers T.
Pe locul opt s-a plasat Parklake, a cărui afaceri de 19,3 milioane euro l-a ajutat să urce o poziție în clasament. Sun Plaza a ajuns în top 10 pe locul nouă cu afaceri foarte puțin mai mici decât cele ale Parklake. Poziția a zecea îi revine mallului Promenada din București, care în ciuda afacerilor în creștere, a pierdut două locuri în top.
Tabloul general arată rezultate pozitive pentru mai mulți proprietari în 2018 față de 2017. Anul trecut, 35 din cele 65 de malluri din România au înregistrat profit, după ce un an mai devreme erau 32 de centre comerciale cu profit dintr-un total de 67 funcționale. Rezultatul cumulat al acestora a fost de circa 153 milioane euro, cu 23,5% reprezentând profitul Iulius Mall Timișoara. Pierderile cumulate ale celorlalte 30 de centre comerciale au fost de peste 63 milioane euro anul trecut, cu Mega Mall și AFI Cotroceni din București pe primele locuri, cu pierderi de 11,9 milioane euro, respectiv 8,5 milioane euro.
La capitolul datorii, Mega Mall a rămas pe primul loc și anul trecut cu aceeași sumă de 283 milioane euro. De altfel și următoarea poziție este ocupată de aceeași companie ca și în 2017. Locul doi revine firmei care administrează București Mall și Plaza România, care figurează cu datorii de 206 milioane euro, urmată de AFI Cotroceni, care are datorii de 191 milioane euro. Complexul Palas Iași, cel mai scump construit în afara Bucureștiului, a coborât pe locul patru, cu datorii de circa 190 milioane euro, conform datelor transmise Ministerului Finanțelor Publice. Locul cinci rămâne la Parklake cu datorii de circa 180 milioane euro. Datoriile cumulate ale celor șase centre comerciale reprezintă mai bine de o treime din datoriile tuturor mallurilor din România.
Tot mai puține malluri noi
Pentru anul acesta, brokerii Cushman & Wakefield estimează că vor fi inaugurați încă 140.000 de metri pătrați de spații de retail, o creștere de aproape 40% față de suprafața nouă deschisă în 2018. Sibiul, Timișoara și Bucureștiul urmează să atragă 70% din livrări. La Sibiu vor fi livrate mallul Festival Centrum și extinderea proiectului Shopping City Sibiu, în Timișoara va fi extins proiectul Iulius Mall, în timp ce în București sunt așteptate extinderile proiectelor Colosseum și Veranda. Spații comerciale moderne noi vor fi livrate și în Zalău, unde este planificată inaugurarea proiectului Zalău Value Center, dar și în Satu Mare și Buzău, unde vor fi extinse proiecte existente.
Cei mai activi dezvoltatori vor fi și în acest an NEPI Rockcastle, Iulian Dascălu și Prime Kapital.
Rata medie de neocupare a centrelor comerciale din București a scăzut pe parcursul anului trecut de la 3% la 2%, în timp ce la nivel regional aceasta se situează în jurul valorilor de 4% în zonele de sud și de est și 6% în partea central-vestică a țării. Este, astfel, de așteptat ca rata de neocupare scăzută din cadrul centrelor comerciale dominante sa pună presiune pe nivelul chiriilor, prognozează consultanții Cushman.
