Statul american îl suspectează de fraudă pe omul de afaceri iordanian Fathi Taher, patronul Griro, Electroputere Craiova și al altor business-uri din România, după ce Taher nu ar mai fi rambursat credite în valoare totală de 85 milioane dolari acordate de către instituția guvernamentală americană Overseas Private Investment Corporation (OPIC) pentru construcția unui hotel Marriott și a unei clădiri adiacente de apartamente în capitala Afganistanului, Kabul, peste drum de Ambasada Statelor Unite, proiect început în 2009 și nefinalizat nici până în prezent.
Potrivit unei scrisori adresate celor de la OPIC pe 14 noiembrie de către conducătorul instituției Biroului Inspectoratului Special General pentru Reconstrucția Afganistanului (SIGAR), John F. Sopko, Inspectoratul a vizitat recent șantierul proiectului și a constatat "deficiențe serioase de management și supraveghere în ceea ce privește creditele în valoare totală de 85 milioane dolari acordate de OPIC pentru construcția hotelului și a clădirii adiacente de apartamente. Ambele par să fie în prezent carcase goale abandonate, iar creditele au intrat în default, posibil în urma unei fraude".
Overseas Private Investment Corporation (OPIC) este o agenție guvernamentală "independentă" a SUA care se ocupă cu acordarea de credite companiilor americane care investesc în țări în curs de dezvoltare, "susținând în acest fel politica externă și prioritățile de securitate națională ale Statelor Unite", potrivit prezentării de pe site-ul propriu.
CITEȘTE ȘI Răzvan Voican, fost jurnalist și consilier al președintelui ASF, a încetat din viață Sursa citată arată că propunerea de construire a hotelului Marriott din Kabul a fost înaintată înspre finanțare către OPIC de către Fathi Taher în 2006. Proiectul prevedea construirea unui hotel de 5 stele cu 209 camere "care să asigure cazarea investitorilor străini, încurajând demersurile de reconstrucție a țării și constituind o poartă de intrare pentru cetățenii afgani care se întorc în țara natală după ce au trăit în străinătate". OPIC, în raportul de analiză a propunerii, estima că hotelul ar genera venituri anuale de 80 milioane dolari.
În ianuarie 2007, OPIC a aprobat acordarea unui credit de 60 de milioane de dolari pe 25 de ani pentru realizarea proiectului. Beneficiarul creditului a fost firma Kabul Grand Residences LLC, înregistrată în paradisul fiscal american Delaware și controlată de TAYL Investors Group Limited, cu domiciliul tot într-un paradis fiscal, Insulele Virgine Britanice, și deținută de compania de investiții a lui Taher din Iordania, TaherInvest. Taher a primit efectiv în conturi suma totală de circa 57,7 milioane dolari, în trei tranșe. În 2009, la ambasada SUA din Kabul a avut loc o recepție în onoarea proiectului, în cadrul căreia ambasadorul american Karl W. Eikenberry a lăudat firma lui Taher pentru inițiativă, despre care a spus că este "un angajament foarte real pentru creare de locuri de muncă și dezvoltare sustenabilă", care "transmite un mesaj foarte real, acela că Afganistanul este deschis pentru afaceri".
În 2010, Taher a venit cu o nouă propunere la OPIC, care prevedea construcția unui bloc de apartamente lângă hotelul aflat în stadiu de proiect, Kabul Grand Residences, care să asigure cazare "pentru rezidenți locali, expați, diplomați străini, lucrători ai organizațiilor umanitare și oficiali guvernamentali americani". OPIC a aprobat și acest proiect, în 2011, și i-a acordat o nouă finanțare, de 27 milioane dolari, primită efectiv de firma lui Fathi Taher tot în 3 tranșe.
CITEȘTE ȘI Muncitorii zilieri vor fi scutiți de contribuțiile sociale obligatorii Construcția hotelului a început în 2009, iar dezvoltatorul promisese că va fi finalizat în 2013. În iunie 2013, OPIC i-a acordat ultima tranșă din creditele aprobate. Imediat după aceea, arată Inspectoratul Special General pentru Reconstrucția Afganistanului, Taher i-a informat pe finanțatorii americani că oprește toate lucrările la proiect, iar de atunci paza șantierului abandonat este asigurată de ambasada SUA la Kabul, cu costuri încă necunoscute, din cauza riscurilor de securitate presupuse de existența unei clădiri neterminate în imediata apropiere a sediului reprezentanței diplomatice americane. Tot în 2013, grupul Marriott International s-a retras din proiect, însă la Kabul locația este cunoscută în continuare sub denumirea de "hotelul Marriott".
Interesant este că, tot în iunie 2013, Fathi Taher a susținut o conferință de presă la Kabul, alături de șeful Departamentului Economic al Ambasadei SUA în Afganistan, Walter E. Koenig, în care a susținut că hotelul va fi gata la finalul acelui an și a anunțat că acesta se va numi Grand Hotel, urmând să fie operat de compania Rotana Group, pe care Taher a prezentat-o ca având o mare experiență în industria de profil din Orientul Mijlociu și Africa. Reprezentantul Washington-ului a declarat, cu acea ocazie, că proiectul este "un motor al creării de locuri de muncă" pentru Afganistan. Taher a precizat că la lucrări au participat peste 5.000 de muncitori afgani și că managerii străini reprezintă doar 5% din totalul personalului angajat în cadrul proiectului.
"Pe 1 august 2016, inspectorii SIGAR au vizitat hotelul pentru a verifica stadiul proiectului. Am descoperit că este nefinalizat și că pare abandonat. În baza a ceea ce am văzut, este clar că asigurările date de dezvoltator pentru a obține ultima tranșă din credit au fost false. În prezent, cercetăm în ce măsură rapoartele anterioare ale dezvoltatorului, întocmite pentru justificarea acordării celorlalte tranșe din împrumut, au fost de asemenea false", se afirmă în scrisoarea Inspectoratului. Fathi Taher nu a putut fi contactat până în momentul publicării acestui material.
În document se mai subliniază că tranșele împrumuturilor acordate de OPIC pentru ambele proiecte din Kabul ale lui Taher au fost virate firmei omului de afaceri iordanian exclusiv în baza rapoartelor întocmite de aceasta. "OPIC nu a efectuat vizite regulate pe șantiere și nu a avut nici un reprezentant la fața locului care să monitorizeze evoluția lucrărilor, bazându-se aproape exclusiv pe declarațiile beneficiarului creditelor cu privire la stadiul proiectelor", notează Inspectoratul.
CITEȘTE ȘI Statul vorbește de predictibilitate, dar România este al 3-lea an consecutiv lider regional la modificări legislative care afectează businessul Contactați de ABC News, cei de la OPIC, pe al căror site cele două proiecte imobiliare figurează în continuare ca "active", au declarat că scopul declarat al acestora, de a găzdui investitori și diplomați străini, este perfect în linie cu misiunea instituției și că OPIC lucrează pentru a asigura "rezolvarea proiectelor". OPIC mai afirmă că nu a putut trimite oameni care să monitorizeze la fața locului lucrările de construcție din cauza riscurilor de securitate din Afganistan și că instituția se autofinanțează, astfel că contribuabilii americani nu suportă costurile creditelor devenite neperformante acordate de OPIC, care, potrivit sursei citate, ar reprezenta sub 1% din totalul expunerii OPIC.
Cele două proiecte figurează ca fiind în derulare și pe site-ul companiei lui Taher din Iordania, TaherInvest, aici și aici. TaherInvest a mai primit finanțare de la OPIC, în valoare de 19,5 milioane dolari, și pentru proiectul construirii unui hotel de 150 de camere în Juba, capitala Sudanului de Sud. Acordul de finanțare a fost semnat în 2013. Din declarațiile șefei OPIC din martie anul trecut reiese că, la acea dată, hotelul era în construcție.
Fathi Taher este unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din România postcomunistă, iar legăturile sale cu statul român datează de dinainte de 1989, când a fost reprezentant comercial al Kuwaitului la București. De numele său se leagă afaceri precum Școala Româno-Americană din Pipera, hotelul Marriott din capitală, asigurătorul AIG România, Kandia, fabrica GRIRO, platforma Electroputere Craiova sau clubul de fotbal Rapid București, precum și alte business-uri imobiliare și hoteliere. În 2009, Fathi Taher s-a clasat pe locul 19 în Top 300 al celor mai bogați români întocmit de revista Capital, cu o avere estimată la 350-375 milioane euro.
