România câștigă în fața Bulgariei recunoașterea europeană cu Indicație Geografică Protejată (IGP) a produsului "Plăcintă Dobrogeană", după aproape doi ani de "opoziție hotărâtă și susținută" din partea vecinilor de la sud de Dunăre.
Ce așteptări au de la magazinele online din România clienții de pe piețele regionale de interes (Bulgaria, Grecia, Polonia, Slovacia și Ungaria), perspectivele economice ale comerțului online în anul 2023, răspunsurile pieței de curierat la cerințele tot mai specifice ale clienților, în contextul provocărilor anului, vor fi prezentate la Conferințele „Barometrul e-Commerce”, organizate de Profit.ro în parteneriat cu DPD România și devenite deja o tradiție. În acest an, conferința va fi organizată pe 7 martie, la Marriott Grand Hotel Bucharest, urmând să fie transmisă în direct și de PROFIT NEWS TV
Astfel, România va primi recunoașterea europeană prin înregistrarea produsului "Plăcintă Dobrogeană IGP" și publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Opoziția Bulgariei are la bază istoria comună a regiunii Dobrogea, care a inclus și un teritoriu din Bulgaria, iar vecinii noștri au făcut o opoziție hotărâtă și susținută aproape doi ani", a declarat pentru Agerpres Ionuț Diaconeasa, consilier în cadrul Ministerul Agriculturii.
Acesta a precizat că Bulgaria va primi dreptul de a folosi denumirea, dar numai la nivel local, în regiunea de la sudul județului Constanța și fără recunoaștere IGP, cu caractere chirilice sau latine "Dobrudzhanka banitsa" pentru o perioadă de 10 ani, deși inițial ceruse 15 ani.
De asemenea, vecinii bulgari nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de "Plăcintă Dobrogeană".
Demersurile pentru recunoașterea europeană a acestui produs cu IGP au început în anul 2017, iar în 2018 a fost depusă documentația pentru obținerea recunoașterii europene a produsului.
În aprilie 2019 s-a încheiat opoziția națională depusă de SC Dobrogea SA, iar dosarul a fost trimis la CE în sistemul electronic 'eAmbrosia' în luna mai 2019. Cererea a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE în februarie 2021, ulterior Bulgaria depunând declarație motivată de opoziție.
Începând din iulie 2021, CE a invitat opozantul și solicitantul pentru demararea consultărilor. România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnați de Pleșcoi, Telemea de Sibiu, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salata tradițională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibănești, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).
Totodată, la nivel european sunt înregistrate și băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieșu Aurit, Țuică de Argeș, Horincă de Cămârzana) și din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea). La nivelul MADR sunt în derulare acțiuni specifice care vizează înregistrarea produsului "Pelin" produs din categoria băuturilor aromatizate, pe sisteme de calitate europene.
Alte șapte produse depuse spre înregistrare se află în fază avansată: Salinate de Turda (ceafă, cotlet, piept de porc și pulpa de porc) - IGP (Indicație Geografică Protejată) - în data de 15.12.2021, a fost depusă la Comisia Europeană documentația necesară; Pită de Pecica (Indicație Geografică Protejată) - în data de 22.12.2021 a fost înregistrată, în sistemul electronic 'eAmbrosia', cererea României pentru dobândirea protecției pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.
