Este vorba de cazul unei tinere de 19 ani, identificată în documentele judiciare cu inițialele KGM, care susține că a devenit dependentă de aplicațiile de socializare încă de la o vârstă fragedă, din cauza designului conceput să capteze și să mențină atenția utilizatorilor.
Potrivit tinerei, utilizarea intensivă a platformelor i-ar fi alimentat depresia și gândurile suicidare. Ea solicită ca firmele care gestionează platformele TikTok, Instagram și Youtube să fie trase la răspundere.
Procesul ei, primul care se referă la “dependența de social media” în rândul tinerilor, ar putea deveni ulterior o referință și, în cazul în care KGM câștigă, este de așteptat ca mii sau sute de mii de alte procese să îi urmeze, arată BiziDay.
Reuters arată că jurații vor avea de stabilit dacă companiile au fost neglijente în furnizarea de produse, dacă produsele au fost concepute pentru a face rău sau dacă utilizarea aplicațiilor a fost un factor substanțial în afectarea sănătății mintale a tinerei, comparativ cu alte posibile cauze.
Directori de top de la Meta, TikTok și YouTube sunt așteptați să depună mărturie în timpul procesului, care are loc la Los Angeles și este programat să dureze câteva săptămâni. În cazul Meta, Reuters a aflat că strategia companiei este să demonstreze că produsele sale nu au condus la problemele de sănătate mintală ale reclamantei. În schimb, YouTube va argumenta că platformele companiei sunt fundamental diferite de platformele de social media precum Instagram și TikTok și nu ar trebui să fie tratate împreună în instanță. TikTok a refuzat să își facă publică strategia.
Pe măsură ce procesul se apropie, aceleași companii de tehnologie depun eforturi la nivel național pentru a-i convinge pe critici că produsele lor sunt sigure pentru adolescenți. Au lansat instrumente despre care spun că oferă părinților mai mult control asupra modului în care copiii lor utilizează platformele și au cheltuit milioane de dolari pentru a promova aceste funcții.
Companiile au angajat, de asemenea, avocați specializați în probleme de adicție, de exemplu în procese privind opioidele sau dependența de jocuri video.
“Aceste companii folosesc fiecare pârghie de influență pe care ți-o poți imagina. Pentru părinți, poate fi derutant în cine să aibă și în cine să nu aibă încredere”, a declarat pentru Reuters Julie Scelfo, fondatoarea organizației Mothers Against Media Addiction, un grup care susține interzicerea smartphone-urilor în școli.
