Vor fi văzute inclusiv presupuse discursuri de ură și propagandă teroristă, o măsură pe care Washingtonul o consideră o modalitate de a contracara cenzura, au declarat trei surse familiarizate cu planul citate de Reuters.
Site-ul va fi găzduit pe „freedom.gov”, au spus sursele.
O sursă a precizat că oficialii au discutat includerea unei funcții de rețea privată virtuală (VPN) pentru a face ca traficul utilizatorilor să pară că provine din SUA și a adăugat că activitatea utilizatorilor pe site nu va fi urmărită, scrie News.ro.
Condus de subsecretarul pentru diplomație publică Sarah Rogers, proiectul urma să fie prezentat la Conferința de Securitate de la München de săptămâna trecută, dar a fost amânat, au declarat sursele.
Reuters nu a putut determina motivul pentru care lansarea nu a avut loc, dar unii oficiali ai Departamentului de Stat, inclusiv avocați, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la plan, au declarat două dintre surse, fără a detalia îngrijorările.
Proiectul ar putea tensiona și mai mult relațiile dintre administrația Trump și aliații tradiționali ai SUA din Europa, deja încordate de disputele comerciale, războiul Rusiei în Ucraina și presiunile președintelui Donald Trump de a-și afirma controlul asupra Groenlandei.
Portalul ar putea, de asemenea, să pună Washingtonul în situația neobișnuită de a părea că încurajează cetățenii să încalce legile locale.
Într-o declarație pentru Reuters, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că guvernul SUA nu are un program specific pentru Europa de „eludare a cenzurii”, dar a adăugat: „Libertatea digitală este o prioritate pentru Departamentul de Stat și aceasta include proliferarea tehnologiilor de protejare a confidențialității și de eludare a cenzurii, cum ar fi VPN-urile”.
Purtătorul de cuvânt a negat că ar fi fost amânată vreun anunț și a spus că este inexact că avocații Departamentului de Stat și-au exprimat îngrijorarea.
Administrația Trump a făcut din libertatea de exprimare, în special din ceea ce consideră a fi suprimarea vocilor conservatoare online, un punct central al politicii sale externe, inclusiv în Europa și Brazilia.
Abordarea Europei față de libertatea de exprimare diferă de cea a SUA, unde Constituția protejează practic orice formă de exprimare.
Limitele Uniunii Europene au crescut din eforturile de combatere a oricărei reapariții a propagandei extremiste care a alimentat nazismul, inclusiv denigrarea evreilor, a străinilor și a minorităților.
Oficialii americani au denunțat politicile UE pe care le consideră represive față de politicienii de dreapta, criticâd România, Germania și Franța, și au afirmat că reguli precum Legea serviciilor digitale a UE și Legea privind siguranța online a Marii Britanii limitează libertatea de exprimare.
Delegația UE la Washington, care acționează ca o ambasadă pentru blocul de 27 de țări, nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la planul SUA.
Între regulile care afectează cel mai mult site-urile sociale și platformele mari precum Facebook și X, UE restricționează disponibilitatea - și, în unele cazuri, impune eliminarea rapidă - a conținutului clasificat ca discurs ilegal al urii, propagandă teroristă sau dezinformare dăunătoare, în conformitate cu un set de reguli, legi și decizii adoptate începând cu 2008.
FRICȚIUNI CU AUTORITĂȚILE DE REGLEMENTARE EUROPENE
Sarah Rogers, subsecretar de stat pentru diplomație publică în cadrul Departamentului de Stat, s-a dovedit a fi o susținătoare declarată a poziției administrației Trump cu privire la politicile UE în materie de conținut. De la preluarea funcției în octombrie, ea a vizitat mai mult de șase țări europene și s-a întâlnit cu reprezentanți ai grupurilor de dreapta care, potrivit administrației, sunt oprimate. Departamentul de Stat nu a permis ca Rogers să acorde interviuri, menționează Reuters.
Într-o strategie de securitate națională publicată în decembrie, administrația Trump a avertizat că Europa se confruntă cu „dispariția civilizației” din cauza politicilor sale în materie de imigrație. Documentul preconizează că SUA vor acorda prioritate „cultivării rezistenței față de traiectoria actuală a Europei în cadrul națiunilor europene”.
Autoritățile de reglementare ale UE solicită în mod regulat site-urilor cu sediul în SUA să elimine conținutul și pot impune interdicții ca măsură de ultimă instanță. X, care este deținută de aliatul lui Trump, Elon Musk, a fost sancționată în decembrie cu o amendă de 120 de milioane de euro pentru neconformitate.
Germania a emis în 2024, de exemplu, 482 de ordine de eliminare a materialelor pe care le-a considerat că susțin sau incită la terorism și a obligat furnizorii să elimine 16.771 de conținuturi.
În mod similar, consiliul de supraveghere al Meta a ordonat în 2024 eliminarea postărilor unui partid politic polonez care folosea insulte rasiale și îi descria pe imigranți ca fiind violatori, o categorie de conținut pe care legislația UE o tratează ca discurs ilegal de incitare la ură.
Calificând planul SUA drept „o lovitură directă” la adresa normelor și legilor europene, fostul oficial al Departamentului de Stat Kenneth Propp, care a lucrat la reglementările digitale europene și care acum lucrează la Centrul pentru Europa al Atlantic Council, a declarat că freedom.gov „ar fi perceput în Europa ca o încercare a SUA de a submina dispozițiile legislației naționale”.
De asemenea, în efortul de lansare a portalului american este implicat și Edward Coristine, fost membru al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală al lui Musk, care a redus numărul de locuri de muncă, au declarat două surse. Coristine lucrează cu National Design Studio, creat de Trump pentru a înfrumuseța site-urile web ale guvernului. Reuters nu a reușit să îl contacteze pe Coristine pentru a obține un comentariu.
Nu era clar ce beneficii suplimentare ar aduce utilizatorilor portalul guvernamental al SUA, care nu pot fi obținute deja prin VPN-uri comerciale.
Adresa web freedom.gov a fost înregistrată pe 12 ianuarie, potrivit registrului federal get.gov. Miercuri, site-ul nu avea conținut, dar afișa logo-ul National Design Studio, cuvintele „fly, eagle, fly” (zboară, vulture, zboară) și un formular de conectare.
Înainte de al doilea mandat al lui Trump, guvernul SUA a contribuit la finanțarea VPN-urilor comerciale și a altor instrumente, ca parte a eforturilor de promovare a democrației la nivel global și de a ajuta utilizatorii să acceseze informații gratuite din China, Iran, Rusia, Belarus, Cuba, Myanmar și alte țări.
Europa intensifică presiunea asupra marilor platforme de socializare, riscând tensiuni cu SUA
Pe fondul îngrijorărilor legate de siguranța copiilor, mai multe state europene intensifică presiunea asupra marilor platforme de socializare.
Este o mișcare care riscă să provoace reacții negative din partea Statelor Unite, unde își au sediul giganți precum Meta și platforma X, deținută de Elon Musk, transmite Reuters.
Spania a cerut marți procurorilor să investigheze Meta, X și TikTok pentru presupusa răspândire de imagini cu minori generate prin inteligență artificială, scrie News.ro.
Decizia vine după un demers similar în Marea Britanie. În paralel, Irlanda a deschis o investigație oficială privind chatbotul Grok al platformei X, analizând modul în care acesta procesează date personale și generează imagini cu conținut sexualizat.
Un număr tot mai mare de țări europene, Franța, Spania, Grecia, Danemarca, Slovenia și Cehia, au anunțat în ultimele săptămâni inițiative pentru interzicerea accesului adolescenților la rețelele sociale, invocând riscuri legate de dependență, abuz online și scăderea performanței școlare. Germania și Marea Britanie analizează măsuri similare.
Acțiunile statelor reflectă atât presiunea politică internă, cât și nemulțumirea față de ritmul de reacție al instituțiilor europene.
Deși Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), intrat în vigoare în 2024, permite aplicarea unor amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală a platformelor care nu combat conținutul ilegal sau dăunător, aplicarea sancțiunilor este sensibilă din punct de vedere politic.
Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu tarife și sancțiuni în cazul în care statele UE impun taxe suplimentare companiilor tech sau aplică DSA într-un mod care afectează firmele americane.
La rândul său, Comisia Europeană a respins acuzațiile că ar trata cu indulgență marile companii americane, subliniind că a deschis mai multe investigații, inclusiv împotriva platformei X.
Retorica a devenit tot mai tensionată. Președintele francez Emmanuel Macron a descris opoziția SUA față de reglementările europene drept ”o bătălie geopolitică”.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a invocat riscurile pe care rețelele sociale le pot avea asupra dezvoltării copiilor, în timp ce oficiali spanioli au vorbit despre necesitatea reducerii dependenței digitale de Statele Unite.
În acest context, mai multe guverne europene par dispuse să adopte măsuri unilaterale, chiar dacă acestea implică provocări juridice și diplomatice, în încercarea de a răspunde rapid preocupărilor publice privind protecția minorilor online.
Chatbot-urile AI, incluse în legea privind siguranța online a copiilor din Marea Britanie
Chatbot-urile bazate pe inteligență artificială vor intra sub incidența obligațiilor de combatere a conținutului ilegal din Marea Britanie, riscând amenzi sau chiar blocarea dacă nu respectă legea.
Premierul Keir Starmer a confirmat că instrumente precum ChatGPT (dezvoltat de OpenAI), Gemini (al Google) și Copilot (al Microsoft) vor fi incluse în cadrul Online Safety Act.
Măsura vine după ce autoritățile britanice au criticat platforma X, deținută de Elon Musk, în urma apariției de conținut explicit generat de chatbot-ul Grok. Atât autoritatea de reglementare Ofcom, cât și Comisia Europeană au investigat distribuirea de imagini explicite, inclusiv cu minori, scrie News.ro.
Potrivit noilor prevederi, chatbot-urile vor trebui să respecte ”obligațiile privind conținutul ilegal” sau ”vor suporta consecințele încălcării legii”.
Starmer a declarat că intervenția în cazul Grok a transmis un mesaj clar că nicio platformă nu beneficiază de tratament preferențial și că guvernul închide lacunele care pun copiii în pericol.
Noile competențe anunțate includ posibilitatea stabilirii unor limite minime de vârstă pentru accesul la rețelele sociale, restricționarea funcționalităților considerate dăunătoare, precum derularea infinită a conținutului, și limitarea accesului minorilor la chatbot-uri AI și la VPN-uri.
O altă măsură va obliga companiile de social media să păstreze datele unui copil în cazul decesului acestuia, cu excepția situațiilor în care activitatea online este clar nelegată de cauză.
Contextul este unul de presiune politică crescută privind impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților. În decembrie, Australia a devenit prima țară care a interzis accesul la rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani, obligând platforme precum YouTube, Instagram și TikTok să implementeze metode stricte de verificare a vârstei.
Spania a devenit recent primul stat european care aplică o astfel de interdicție, iar Franța, Grecia, Italia, Danemarca și Finlanda analizează măsuri similare.
Marea Britanie face un pas uriaș pentru a interzice accesul pe rețelele de socializare al persoanelor sub 16 ani
Marea Britanie se îndreaptă rapid spre o interdicție totală pentru copii pe rețelele sociale, până la vârsta de 16 ani.
Un amendament la “Legea copiilor și școlilor”, ce prevede că, în termen de 12 luni, rețelele trebuie să introducă “verificări de vârstă extrem de eficiente” urmează să intre la vot, după ce a primit susținerea în Camera Lorzilor.
Presa britanică apreciază că va fi votată de toate partidele, inclusiv de laburiști, în ciuda reticenței inițiale a guvernului, arată BiziDay
Sky News scrie că “interzicerea accesului copiilor pe rețelele de socializare pare de acum aproape sigură”, luând în considerare că o comisie de specialitate a introdus amendamentul, după ce acesta a primit susținere și în Camera Lorzilor.
Amendamentul prevede că, în termen de 12 luni de la adoptarea legii, site-urile de socializare trebuie să fie obligate să utilizeze verificări de vârstă “extrem de eficiente” pentru a se asigura că nicio persoană de sub 16 ani nu poate deveni utilizator.
Prim-ministrul Starmer s-a opus inițial unei astfel de interdicții atât de stricte, dar presiunea din partea partidelor de opoziție și chiar a propriilor deputați laburiști, pare a-l fi convins să își schimbe poziția.
Un deputat laburist a declarat că guvernul riscă o rebeliune chiar în interiorul propriului partid dacă nu va susține interdicția, iar, la începutul săptămânii trecute, Starmer a fost de acord să înceapă consultări în acest sens.
Deși guvernul dorea ca aceste consultări să dureze trei luni, Sky News anunță că lucrurile se vor petrece mult mai repede, având în vedere exemplul Australiei, care a introdus o astfel de interdicție din decembrie anul trecut.
Următoarea etapă legislativă presupune examinarea modificărilor în Camera Comunelor, ambele camere ale Parlamentului trebuind să ajungă la un acord înainte ca noile prevederi să intre în vigoare.
