România a transmis forurilor europene că se opune prevederilor proiectului de Directivă comunitară privind dreptul de autor pe piața unică digitală, în special în privința stabilirii la 20 de ani a drepturilor de autor pentru materiale de presă publicate pe internet.
Propunerea de directivă a fost lansată anul trecut și a fost transmisă autorităților competente din fiecare stat membru, inclusiv parlamentelor naționale, pentru a comunica puncte de vedere asupra prevederilor cuprinse în aceasta.
La articolul 11, proiectul stabilește noi norme privind “Protejarea publicațiilor de presă în cazul utilizărilor digitale”, iar una din cele mai importante prevederi se referă la durata în care un articol, de pildă, publicat online nu poate fi reprodus fără acordul publicației deținătoare a drepturilor de autor.
Proiectul de ditectivă stabilește că drepturile menționate “expiră după 20 ani de la publicarea publicației de presă”, iar “acest termen se calculează începând cu prima zi a lunii ianuarie a anului care urmează datei publicării”.
“În contextul tranziției de la presa tipărită la cea digitală, editorii de publicații de presă se confruntă cu probleme în ceea ce privește acordarea de licențe privind drepturile de utilizare online a publicațiilor lor și recuperarea investițiilor. Atât timp cât editorii de publicații de presă nu sunt recunoscuți ca titulari de drepturi, acordarea de licențe și asigurarea respectării acestora în mediul digital sunt adesea complexe și ineficiente”, este argumentul forurilor europene pentru introducerea unor astfel de prevederi.
Drepturile acordate editorilor de publicații de presă ar avea același domeniu de aplicare ca și drepturile de reproducere și de punere la dispoziția publicului prevăzute în legislația europeană actuală, în măsura în care sunt vizate utilizările digitale. Ele vor fi reglementate de aceleași dispoziții referitoare la excepții și limitări precum excepția referitoare la utilizarea de citate în scopuri cum sunt cel al criticii sau al recenziei.
“Contribuția organizatorică și financiară a editorilor la producerea publicațiilor de presă trebuie să fie recunoscută și încurajată în continuare pentru a asigura viabilitatea sectorului editorial. Prin urmare, este necesar să se prevadă, la nivelul Uniunii, o protecție juridică armonizată pentru publicațiile de presă în cazul utilizărilor digitale. Această protecție ar trebui să fie asigurată în mod efectiv prin introducerea, în dreptul Uniunii, a unor drepturi conexe dreptului de autor pentru reproducerea și punerea la dispoziția publicului a publicațiilor de presă în cazul utilizărilor digitale”, mai arată Comisia.
Parlamentul României va trebui să adopte o poziție oficială cu privire la proiectul de directivă, care se află în dezbaterea mai multor comisii de specialitate.
Reprezentanții Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, aflat în subordinea Guvernului, au transmis deja parlamentarilor din comisii că propunerea de directivă ridică mari probleme cu privire la termenii utilizați, fiind elaborată conform unor studii de impact lacunare și fără suficiente informații.
“România a transmis deja că se opune prevedrilor articolului 11 referitor la recunoașterea noilor drepturi privind editorii de presă, mai ales cu privire la știrile și informațiile de presă. Noul termen de protecție de 20 ani este foarte mare în condițiile în care există știri care sunt de interes doar pentru o săptămână”, au transmis reprezentanții ORDA parlamentarilor, conform informațiilor Profit.ro.
Printre alte prevederi cu care România nu este de acord se numără și articolul 12, care stabilește, în privința pretențiilor la compensații echitabile, că: “statele membre pot prevedea că, în cazul în care un autor și-a transferat un drept sau a acordat o licență unui editor, transferul sau licența respectivă constituie un temei juridic suficient pentru ca editorul să pretindă o parte din compensația pentru utilizările operelor efectuate în temeiul unei excepții de la dreptul care face obiectul transferului sau al licenței ori în temeiul unei limitări a acestui drept”.
Potrivit autorităților române, în luna mai, Comisia Europeană va propune o variantă de directivă modificată, care va avea în vedere și acest obiecții care au fost formulate de multe state.
Printre alte prevederi care au inscat obiecții din partea statelor membre se regăsesc și cele cu privire la responsabilitatea furnizorilor în privința conțintului încărcat de utilizatori.
Profit.ro a relatat că într-un astfel de caz CJUE a decis însă că deținătorul unui magazin care pune la dispoziția publicului în mod gratuit o rețea Wi-Fi nu răspunde pentru încălcările drepturilor de autor săvârșite de un utilizator al rețelei.
