România are banii pentru apărare, AI și cloud. Rămâne de văzut dacă are și planul

La prima vedere, cele trei evoluții par să aparțină unor domenii diferite. În realitate, ele conturează aceeași întrebare strategică: ce face un stat aflat pe flancul estic al Europei cu resursele pe care le are, într-un moment în care securitatea și tehnologia au devenit imposibil de separat?

România are o poziție geografică importantă, o industrie IT competitivă și acces la fonduri europene semnificative. Are însă și o fereastră de oportunitate care se poate închide rapid. Investitorii nu mai caută doar costuri competitive și forță de muncă bine pregătită. Ei caută accesul la surse de energie la preturi avantajoase, infrastructură de comunicații, stabilitate economică și capacitatea statului de a lua decizii legate de investiții și de sprijinirea investitorilor.

În această nouă ecuație, inteligența artificială, cloudul și apărarea națională devin cele trei componente ale aceleiași infrastructuri strategice.

Inteligența artificială: un decalaj pe care lipsa specialiștilor nu îl mai explică

În ultimii doi ani, discuția despre inteligența artificială s-a concentrat în mare parte pe modele, aplicații și demonstrații. Piața începe însă să penalizeze entuziasmul care nu este susținut de aplicații concrete, care să transforme tehnologia în impact vizibil în economie.

Potrivit Eurostat, în 2025 doar 5,2% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați utilizau inteligența artificială, față de o medie europeană de 20%. România înregistrează astfel cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Nici companiile mari nu fac excepție: ponderea acestora era de 20,8%, în timp ce media europeană depășea 55%.

Decalajul este cu atât mai dificil de explicat cu cât sectorul IT românesc contribuie cu aproximativ 6,67% la PIB. Explicația nu ține neapărat de lipsa competențelor. Ea ține de fundația necesară pentru adoptarea acestor tehnologii: date organizate, sisteme capabile să comunice între ele și procese pregătite pentru schimbare.

Inteligența artificială produce valoare atunci când este integrată în activitatea de zi cu zi a unei organizații. Iar această integrare presupune date de calitate și capacitatea de a redesena procesele interne.

Cloud-ul, infrastructura care poate susține dezvoltarea AI în România

Pentru mediul privat, cloudul înseamnă scalare, flexibilitate și eficiență. Pentru administrație, înseamnă continuitate operațională și servicii publice reziliente. Pentru securitatea națională, înseamnă control asupra datelor și capacitatea de a menține funcționale serviciile critice în cazul unui atac, al unei defecțiuni majore sau al unei crize geopolitice.

România nu are nevoie de o alegere simplistă între cloud public și infrastructură proprie. Are nevoie de arhitecturi hibride și distribuite, care să folosească resursa potrivită pentru fiecare categorie de date și pentru fiecare tip de aplicație.

Unele servicii pot fi optimizate în cloud public. Altele, de la administrație până la apărare, au nevoie de infrastructură privată, cu un nivel ridicat de control.

În piața românească există deja un exemplu relevant: infrastructura de cloud privat guvernamental implementată de Metaminds, cel mai mare integrator de soluții tehnologice pentru servicii digitale. Proiectul se remarcă prin amploarea sa: peste 500 de servere fizice, peste 80 de sisteme de stocare, mai mult de 300 de echipamente de rețea și patru centre de date Tier IV, alături de infrastructuri dedicate continuității operaționale și recuperării în caz de dezastru.

Valoarea unei astfel de infrastructuri nu stă însă doar în dimensiune. Ea demonstrează existența unei capacități locale de a proiecta, implementa și opera sisteme în care disponibilitatea, securitatea și suveranitatea datelor sunt cerințe de bază, nu elemente adăugate ulterior.

Acesta este un semnal important pentru economie: România nu este doar o piață de consum pentru tehnologie. Poate deveni un centru regional pentru infrastructură digitală, administrarea serviciilor IT, securitate, integrare și operare la scară largă.

Pentru ca toate aceste elemente să ducă la investiții și dezvoltare economică, statul trebuie să acționeze ca un client strategic și predictibil. Asta înseamnă infrastructuri interoperabile, construite cu o perspectivă clară asupra operării, securității și extinderii lor în timp.

Domeniul apărării a devenit o industrie a rezilienței

În Europa, apărarea națională nu mai este privită doar prin prisma achiziției de tehnică militară. Războiul din Ucraina a arătat că superioritatea militară depinde, în egală măsură de date, comunicații, aplicații software. Apărarea modernă este, în esență, o industrie a rezilienței.

Aici se întâlnesc apărarea națională și infrastructura de cloud. Sistemele de comandă, infrastructurile critice și platformele de comunicații au nevoie de integrare, reziliență și monitorizare permanentă.

Inteligența artificială adaugă un al treilea nivel acestei arhitecturi. Ea poate contribui la analiza unor volume mari de date, detectarea anomaliilor, sprijinirea deciziilor, mentenanța predictivă și procesarea rapidă a informațiilor.

Însa miza nu este transferarea deciziei către algoritmi, ci îmbunătățirea informațiilor pe baza cărora oamenii iau decizii: date complete, actualizate, corelate și disponibile la momentul potrivit.

Prin programul european SAFE, România primește 16,68 miliarde de euro, a doua alocare ca mărime după Polonia, sub forma unui împrumut rambursabil în 45 de ani, din care prima tragere poate fi solicitată în octombrie. Până la jumătatea verii fuseseră deja semnate contracte militare de aproximativ 7,5 miliarde de euro.

 Structura cheltuielilor spune însă mai mult decât valoarea lor. Proiectele Ministerului Apărării pun accentul pe apărarea antiaeriană, pe tehnologiile anti-dronă și pe protejarea infrastructurii critice, iar printre instituțiile beneficiare se află și Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul Român de Informații, semn că apărarea modernă depinde de rețele și de date în aceeași măsură în care depinde de echipamente.

Întrebarea esențială este cât din această finanțare se va transforma în capabilități pe care România le poate opera, întreține și dezvolta singură după încheierea livrărilor.

Numitorul comun: capacitatea de a duce deciziile până la capăt

România trebuie să lege cele trei direcții într-o strategie coerentă: inteligența artificială ca facilitator, cloudul ca infrastructură, pentru un plan rezilient de apărare națională.

Privite împreună, aceste domenii au aceeași condiție de succes: capacitatea instituțiilor și a companiilor de a transforma deciziile în sisteme funcționale, sustenabile pe termen lung.

Finanțarea pentru apărare vine cu obligația rambursării. Migrarea în cloud a fost legată de jaloanele PNRR, iar adoptarea inteligenței artificiale presupune schimbarea proceselor organizaționale, nu doar achiziția unor aplicații software.

În toate aceste cazuri, diferența o fac oamenii care iau deciziile și rămân responsabili pentru rezultatele lor după semnarea contractelor și finalizarea proiectelor. Infrastructura cumpărată nu este suficientă dacă nu există competențe pentru operarea ei, capacitate de întreținere și o strategie clară de dezvoltare.

Dacă România va reuși să conecteze aceste investiții într-un ecosistem coerent, beneficiile pot depăși cu mult valoarea centrelor de date și a contractelor pentru tehnologie militară. România poate atrage bugete de cercetare, furnizori cu grad ridicat de specializare, producție localizată și capital instituțional.

Dacă acest proces va eșua, există riscul ca marile proiecte să rămână doar anunțuri, iar cea mai mare parte a valorii economice să fie captată de piețe care au un proces decizional mai rapid.

Legătura dintre tehnologie și leadership va fi discutată și în cadrul conferinței IMPACT Bucharest, organizata pe 29 și 30 septembrie, Evenimentul va reuni sesiuni dedicate geopoliticii, inteligenței artificiale și leadershipului.

Ovidiu Ghiman, CEO al Metaminds, va participa la o discuție despre leadership alături de Valentin Stănescu, Dell Technologies, într-o sesiune moderată de Mihai Melinescu, TVR.

De asemenea, Dragoș Costea și Răzvan Savu, din partea Metaminds, împreună cu Samer Al Jayyusi, Dell Technologies, vor aborda tema inteligenței artificiale din perspectiva cloudului și a apărării.