Microsoft a dezvăluit un nou cip care, potrivit companiei, demonstrează că computerele cuantice ar putea deveni realitate în "câțiva ani, nu în decenii", transmite Reuters.
Prin această declarație, Microsoft se alătură companiilor Google și IBM, care estimează că o schimbare fundamentală în tehnologia de calcul este mult mai aproape decât se credea recent, scrie News.ro.
Calculatoarele cuantice promit să efectueze calcule care ar dura milioane de ani pe sistemele actuale, având potențialul de a revoluționa domenii precum medicina, chimia și alte științe care implică un număr aproape infinit de combinații moleculare.
Cu toate acestea, aceste sisteme prezintă și riscuri, putând amenința securitatea cibernetică actuală, deoarece majoritatea metodelor de criptare se bazează pe presupunerea că decriptarea prin forță brută ar dura mult prea mult.
Principala provocare a computerelor cuantice este reprezentată de qubiți, unitățile fundamentale de procesare, care sunt extrem de rapide, dar dificil de controlat și predispuse la erori.
Microsoft susține că cipul său, numit Majorana 1, este mai puțin predispus la aceste erori decât soluțiile rivalilor săi, iar rezultatele vor fi prezentate într-un articol științific ce urmează să fie publicat în prestigioasa revistă Nature.
Momentul în care computerele cuantice utile vor deveni realitate este un subiect de dezbatere în industria tehnologică. CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a declarat luna trecută că această tehnologie este încă la două decenii distanță de a depăși cipurile tradiționale utilizate pentru inteligența artificială, o opinie care reflectă scepticismul general.
În replică, Google, care și-a prezentat propriul cip cuantic anul trecut, a susținut că aplicațiile comerciale ale computerelor cuantice vor apărea în doar cinci ani. De asemenea, IBM estimează că primele computere cuantice la scară largă vor fi funcționale până în 2033.
Cipul Majorana 1 a fost dezvoltat de Microsoft timp de aproape două decenii și se bazează pe un tip de particulă subatomică numită fermion Majorana, a cărei existență a fost teoretizată încă din anii 1930. Proprietățile acestei particule o fac mai puțin predispusă la erorile care afectează computerele cuantice convenționale, însă până acum a fost extrem de dificil pentru fizicieni să o identifice și să o controleze.
Microsoft a realizat Majorana 1 folosind indiu arseniat și aluminiu, iar dispozitivul utilizează un nanofir supraconductor pentru a observa aceste particule. Cipul poate fi controlat cu echipamente standard de calcul.
Deși Majorana 1 conține un număr mult mai mic de qubiți comparativ cu cipurile cuantice dezvoltate de Google și IBM, Microsoft crede că va avea nevoie de un număr mai mic de qubiți pentru a construi computere funcționale, datorită ratei mai scăzute de erori.
Compania nu a oferit un calendar exact pentru momentul în care cipul va putea fi scalat pentru a crea computere cuantice care să depășească performanțele celor tradiționale, dar a precizat într-un comunicat de presă că acest moment este "la ani distanță, nu decenii".
Jason Zander, vicepreședintele executiv al Microsoft responsabil de strategiile pe termen lung, a descris Majorana 1 drept o strategie cu "risc ridicat, dar recompense pe măsură". Cipul a fost fabricat în laboratoarele Microsoft din statul Washington și Danemarca.
"Cea mai dificilă parte a fost rezolvarea problemelor fizice. Nu există un manual pentru asta, a trebuit să inventăm noi soluții," a declarat Zander într-un interviu acordat Reuters. "Practic, am inventat capacitatea de a construi acest cip atom cu atom, strat cu strat."
Philip Kim, profesor de fizică la Harvard, care nu a fost implicat în cercetarea Microsoft, a declarat că fermionii Majorana au fost un subiect intens studiat în fizică timp de decenii și a considerat această realizare drept un "progres extraordinar", care plasează Microsoft în avangarda cercetării cuantice.
El a adăugat că utilizarea unei combinații între semiconductori tradiționali și materiale supraconductoare exotice de către Microsoft pare a fi o abordare promițătoare pentru dezvoltarea unor cipuri scalabile.
"Deși nu există încă o demonstrație clară a capacității acestui cip de a fi scalat, ceea ce au realizat până acum este un succes real," a spus Kim.
