Deși mai este o lună până la alegeri, statul nu a reușit să creeze, așa cum și-a propus, un canal direct de comunicare cu Meta, Google și TikTok, pentru perioada electorală, ca orice „conținut denigrator” să fie eliminat în câteva zeci de minute. Ministrul PSD al Digitalizării, Bogdan Ivan, a spus joi că pregătește „un ordin de ministru pentru a crea la modul foarte coerent pe perioada electorală și preelectorală un astfel de mecanism” și că în continuare sunt discuții tehnice între reprezentanții instituțiilor din România și cei ai marilor companii”.
- „În momentul de față avem deja creat un grup de lucru din mai multe instituții printre care și ministerul nostru care lucrează foarte clar pentru implementarea Directivelor și Regulamentelor europene la nivel de date și dezinformare.
- În paralel lucrez și la un ordin de ministru pentru a crea la modul foarte coerent pe perioada electorală și preelectorală un astfel de mecanism”, a declarat joi la Guvern ministrul Bogdan Ivan.
Întrebat de HotNews.ro când se va crea totuși acel mecanism promis chiar de ministrul Ivan prin care statul să comunice direct cu marile platforme pentru eliminarea conținutului ilegal, acesta a spus că sunt în continuare discuții tehnice.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
- „În momentul de față sunt discuții la nivel tehnic între reprezentanții instituțiilor din România și reprezentanții marilor companii.
- Avem deja canale directe de comunicare atunci când vorbim despre conținutul care e potențial că nu respectă regulile și standardele comunității și automat legislația din Europa și din România și le optimizăm, ca să zic așa.
-
Sunt lucruri extrem de complexe. În cel mai scurt timp o să anunțăm pentru că e un efort făcut de aproximativ 7 instituții din România”, a declarat Ivan.
Nouă instituții vor coopera pentru eliminarea conținutului ilegal, inclusiv deepfake, de pe internet / Ce rol vor avea SRI și alte autorități
Nouă instituții vor coopera pentru eliminarea conținutului ilegal de pe internet, inclusiv cel creat cu Inteligența Artificială (IA) generativă (n.a. deepfake), dar și pentru combaterea dezinformării online în acord cu Regulamentele UE, se arată într-un Memorandum aprobat marți de Guvern.
Dacă deciziile acestui comitet național de coordonare au implicații și în domeniile apărării, ordinii publice sau securității naționale, la lucrări vor fi invitate și autoritățile competente.
Memorandumul adoptat de Guvern prevede constituirea, la nivelul României, a unui Comitet cu rol de coordonare în ceea ce privește aplicarea reglementarilor europene referitoare la date, inclusiv la guvernanța și reutilizarea datelor, la serviciile digitale și la inteligența artificială.
Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunțat în luna martie că Guvernul urmează să adopte acest memorandum pentru a fi clarificate atribuțiile mai multor instituții și a se crea instrumente practice prin care conținutul creat cu Inteligența Artificială (IA) generativă (n.a. precum deepfake) să nu poată fi încărcat decât prin semnalizarea clară că nu reflectă realitatea.
Totul pentru aplicarea în special a două mari regulamente UE: Digital Services Act (DSA) și Artificial Intelligence (AI) Act.
Cele 9 instituții care vor face parte din Comitetul de coordonare pentru date, servicii digitale și inteligența artificială
Comitetul de coordonare pentru date, servicii digitale și inteligența artificială va fi constituit din următoarele instituții competente:
- 1) Autoritatea de Reglementare în Comunicații (ANCOM), care ar atribuții în domeniul comunicațiilor electronice și este coordonatorul național al serviciilor digitale pentru aplicarea Regulamentului DSA.
- 2) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), în calitate de minister de resort pentru transformarea digitală și serviciile societății informaționale
- 3) Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), responsabilă cu transformarea digitală și serviciile societății informaționale, date deschise și reutilizarea informațiilor.
- 4) Autoritatea Națională pentru protecția Datelor Personale (ANSPDCP) responsabilă de protecția datelor cu caracter personal.
- 5) Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), responsabil cu asigurarea securității rețelelor și a sistemelor informatice
- 6) Institutul Național de Statistică (INS), în calitatea sa de producător de statistici oficiale
- 7) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), responsabilă de protejarea consumatorilor inclusiv în cazul anumitor acțiuni desfășurate în mediul online, publicitatea etc.
- 8) Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), responsabil în domeniul serviciilor media audiovizuale și garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, precum și al liberei exprimări într-un mod responsabil față de public prin programele audiovizuale, inclusiv în ceea ce privește reglementarea conținutului disponibil pe platformele de partajare a materialelor video
- 9) Consiliul Concurenței, responsabil cu eliminarea comportamentelor anticoncurențiale și cu monitorizarea activității platformelor online în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/1925 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital.
La decizii mai pot participa și alte instituții. Rolul SRI și al altor autorități
Componența Comitetului poate fi modificată/completată prin identificarea altor autorități relevante.
- „În funcție de specificul aspectelor/reglementărilor ce vor face obiectul analizei în cadrul Comitetului, de competențele necesare și nivelul de autoritate indispensabil în luarea deciziilor, în activitatea Comitetului pot fi implicate și alte structuri ale aparatului central de stat, cum ar fi Secretariatul General al Guvernului, care are, printre altele, și rolul de monitorizare a respectării prevederilor Legii nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor, precum și de elaborare a normelor specifice aplicabile sau Ministerul Afacerilor Externe, în calitatea sa de instituție coordonatoare în domeniul afacerilor europene, inclusiv în ceea ce privește transpunerea directivelor Uniunii Europene.
- În situația în care reglementările ce fac obiectul analizei Comitetului vizează aspecte care pot avea implicații și în domeniile apărării, ordinii publice sau securității naționale, la lucrările Comitetului vor fi invitate și autoritățile competente”, se arată în memorandum.
Ce atribuții va avea Comitetul de coordonare a serviciilor digitale
Principalele obiective ale Comitetului de coordonare pentru date, servicii digitale și inteligența artificială sunt:
- implementarea și aplicarea unitară a legislației din domeniile menționate, delimitarea concretă și corectă a atribuțiilor, în special în cazul atribuțiilor interdependente;
- armonizarea înțelegerii și interpretării normelor europene, atât prezente, cât și viitoare;
- coordonarea intervențiilor pe piață, atunci când este cazul, în conformitate cu atribuțiile specifice;
- asigurarea convergenței deciziilor adoptate de părți cu privire la problemele identificate, atribuțiilor legale specifice;
- schimbul eficient de informații, consiliere și recomandări în legătură cu chestiuni punctuale legate de punerea în aplicare sau de asigurarea respectării normelor europene;
- schimbul de expertiză, inclusiv sub forma de evenimente punctuale (ad hoc) organizate în scopul susținerii activităților grupului (de exemplu, întâlniri cu reprezentanți ai industriei, furnizori de servicii, de echipamente etc.).
Membrii Comitetului vor coopera inclusiv în transmiterea de informații într-un mod concertat în situația în care serviciile de platformă esențiale sunt sub investigație de piață, potrivit documentului.
Cooperarea va avea loc prin acțiuni care se vor desfășura atât la nivelul conducerii, dar și la nivel de experți.
Comitetul de coordonare pentru date, servicii digitale și inteligența artificială poate să formuleze opinii/recomandări cu privire la subiectele care intră în sfera de competență a acestuia.
