Inteligența artificială (AI), cu ajutorul generatoarelor de imagini și al agenților conversaționali, îi pune la încercare pe artiști și scriitori, însă oamenii de știință cred că aceasta ar putea, de asemenea, să revoluționeze cercetarea și chiar să ocupe un loc proeminent în lucrările laureaților premiului Nobel.
În 2021, omul de știință japonez Hiroaki Kitano a lansat ceea ce el a numit Nobel Turing Challenge. Acesta a provocat cercetătorii să creeze până în 2050 un „om de știință AI” capabil să efectueze în mod autonom cercetări demne de premiul Nobel, informează AFP.
Unii cercetători lucrează din greu pentru a crea un astfel de coleg artificial, iar aproximativ o sută de "oameni de știință roboți" lucrează deja în știință, explică Ross D. King, profesor de inteligență artificială la Universitatea Chalmers din Suedia, scrie News.ro.
Specialistul a publicat în 2009 un articol în care a prezentat, împreună cu alți cercetători, un robot științific numit "Adam", prima mașină care a produs descoperiri științifice în mod autonom.
"Am construit un robot care descoperea noi idei științifice, le testa și confirma că sunt corecte", a declarat King pentru AFP.
Robotul a fost programat să formuleze ipoteze în mod autonom, să conceapă experimente pentru a le testa și chiar să programeze alți roboți de laborator pentru a efectua aceste experimente și în cele din urmă să învețe pe baza acestor rezultate.
"Adam” a fost însărcinat să exploreze funcționarea internă a drojdiei și a descoperit "funcții genetice" necunoscute până atunci.
Aceste descoperiri sunt "modeste", dar "nu triviale" pentru toate acestea, au declarat autorii în lucrarea lor.
Un al doilea robot savant, numit "Eve", a fost apoi creat pentru a studia medicamentele candidate pentru malarie și alte boli din zone tropicale.
Cu astfel de roboți, "cercetarea costă mai puțin și ei lucrează 24 de ore din 24", explică Ross D. King, adăugând că sunt și mai riguroși în monitorizarea proceselor.
Cercetătorul recunoaște, totuși, că inteligența artificială este departe de a se ridica la nivelul unui om de știință demn de Nobel. Ar fi nevoie de roboți "mult mai inteligenți", capabili să "înțeleagă imaginea de ansamblu" pentru a concura cu laureații Nobelului.
Tradiția științifică nu este pe cale să fie înlocuită de mașini”, este de acord Inga Strümke, profesor asociat la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, pentru AFP.
"Asta nu înseamnă că este imposibil", adaugă ea, considerând că este "cu siguranță" clar că IA are și va avea un impact asupra modului în care se desfășoară știința.
Un bun exemplu în acest sens este modelul Alphafold AI dezvoltat de Google Deepmind, care prezice structura tridimensională a proteinelor pe baza aminoacizilor acestora.
"Știam că există o relație între aminoacizi și forma tridimensională finală a proteinelor și că am putea folosi învățarea automată pentru a o găsi”, explică Strümke.
Totuși, aceste calcule sunt prea complexe pentru oameni, așa că "mașina a făcut ceva ce niciun om nu putea face", a continuat ea.
Alphafold a evidențiat în același timp slăbiciunea modelelor actuale de inteligență artificială, cum ar fi rețelele neuronale, a spus ea.
Acestea sunt foarte bune la procesarea unor cantități masive de informații și la găsirea unui răspuns, dar nu sunt capabile să explice de ce acel răspuns este corect.
Astfel, deși cele peste 200 de milioane de structuri proteice prezise de Alphafold sunt "extrem de utile", a explicat Strumke, "ele nu ne spun nimic despre microbiologie".
Pentru ea, știința urmărește să înțeleagă universul și nu doar să "facă supoziții corecte".
Cu toate acestea, activitatea revoluționară desfășurată de Alphafold a determinat experții să-i plaseze pe creatorii săi printre potențialii candidați la Premiul Nobel.
Directorul Google DeepMind, John M. Jumper, și CEO-ul și co-fondatorul Demis Hassabis au primit deja prestigiosul Premiu Lasker în 2023.
Aceștia apar în baza firmei de analiză Clarivate, care anticipează potențialii câștigători ai Premiului Nobel în funcție citărilor din articolele de cercetare.
