După atacurile verbale, Google a decis să depună o plângere la Comisia Europeană împotriva Microsoft pentru „practici anticoncurențiale legate de licențele software”. Al treilea jucător mondial în ceea ce privește cota de piață consideră că concurentul său folosește aceeași strategie ca și în trecut pentru a împinge întreprinderile către platforma sa de cloud Azure, și anume condițiile de acordare a licențelor software, scrie Le Figaro.
Google afirmă că aceste practici împiedică organizațiile europene să își mute activitățile către cloud-uri concurente – “chiar dacă nu există nicio barieră tehnică în acest sens – sau impun ceea ce Microsoft admite că este o primă de preț uluitoare de 400%”, scrie Amit Zavery, vicepreședinte al Google Cloud Platform, într-o postare pe blog în care justifică acțiunea în justiție, scrie G4Media.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În 2023, acesta din urmă își acuzase deja public concurentul, într-un interviu acordat publicației Les Echos, că își folosește poziția de lider în domeniul software-ului pentru întreprinderi pentru a-și vinde produsele în cloud. Potrivit acestuia, o serie de restricții de utilizare, și chiar interdicții privind licențele Microsoft către un alt cloud, împiedicau clienții care doreau să aleagă un alt furnizor să o poată face. „Dacă nu se face nimic rapid, piața de cloud computing va fi dominată de Azure, iar aceștia vor crește prețurile, așa cum au făcut și în trecut”, a avertizat el. Cu toate acestea, americanul nu s-a alăturat altor actori precum OVH și CISPE (care reprezintă furnizorii europeni și care include și Amazon printre membrii săi) care au depus o plângere împotriva Microsoft pe această temă. Acesta a explicat că a încercat să discute direct cu Microsoft Azure, fără succes.
Obstacol pentru competitivitate
Potrivit Google Cloud, Microsoft este singurul actor de pe piață care adoptă acest tip de practică. Grupul avansează cifra de un miliard de euro pentru a estima valoarea veniturilor pierdute de organizațiile europene ca urmare a acestei lipse de concurență reală și indică o împiedicare a competitivității. „Acest lucru a condus, de asemenea, la efecte negative în aval, inclusiv o risipă a banilor publici, o concurență înăbușită, restricții asupra distribuitorilor și partenerilor și un risc crescut pentru organizațiile expuse la cultura de securitate „inadecvată” a Microsoft”, adaugă directorul general al diviziei cloud, referindu-se în special la uriașa întrerupere de la mijlocul lunii iulie cauzată de o actualizare nereușită a unui produs de securitate Crowdstrike.
Google vizează în special Windows Server, un set de sisteme de operare Microsoft orientate spre servere, „un instrument esențial în multe medii informatice”.
Timp de ani de zile, clienții întreprinderi au avut dreptul să le ruleze pe un alt cloud, explică Google. „Apoi, confruntată cu concurenței pe Azure, Microsoft a introdus noi reguli care au limitat considerabil alegerea clienților”, acuză el.
Într-un interviu acordat Le Figaro, fostul președinte al AWS cloud, Adam Selipsky, a împărtășit și el aceste îngrijorări. „Dacă vă uitați la comportamentul pe o perioadă lungă de timp, este clar că au existat un număr bun de practici anticoncurențiale, dintre care multe au ieșit la iveală în Europa în ultimul an. Considerăm că este foarte important ca toți furnizorii, inclusiv Microsoft, să le ofere clienților lor o alegere reală și posibilitatea de a utiliza funcționalitățile pe care le doresc de la furnizorul ales de ei”, a explicat el.
Comisia Europeană a examinat deja practicile de pe piața cloud, la fel ca și Autoritatea pentru concurență din Franța. În iulie anul trecut, Microsoft a ajuns la o înțelegere extrajudiciară cu furnizorii europeni de servicii cloud, care și-au retras plângerea adresată autorității europene de reglementare. „Microsoft a ajuns la un acord pentru a răspunde preocupărilor similare ridicate de furnizorii europeni de servicii cloud, în timp ce Google spera ca aceștia din urmă să continue litigiul. După ce nu a reușit să convingă companiile europene, credem că Google nu va reuși să convingă nici Comisia Europeană”, a declarat un purtător de cuvânt al Microsoft.
Acuzată de practici anticoncurențiale în legătură cu instrumentul său de colaborare Teams, Microsoft a decis, de asemenea, să îl separe de suita Office pentru a evita abuzul de poziție dominantă. Cu toate acestea, Comisia nu a fost convinsă și, în iunie, a considerat că aceste schimbări sunt „insuficiente pentru a răspunde preocupărilor sale și că sunt necesare noi schimbări în comportamentul Microsoft pentru a restabili concurența”. Microsoft a promis să continue dialogul cu Bruxelles-ul.
