Ministerul Afacerilor Externe solicită Parlamentului adoptarea cât mai rapidă, chiar în sesiune extraordinară, a legii prin care este transpusă Directiva UE 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice, pentru e evita ca România să achite milioane de euro într-un proces iminent la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Proiectul de lege a gerenat controverse prin intenția de a obliga furnizorii de servicii de comunicații interpersonale, precum WhatsApp, Facebook, Telegram, să permită interceptarea comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii. În urma sesizărilor Opoziției și Avocatului Poporului, Curtea Constituțională a admis că obligarea furnizorilor de internet la ineterceptarea utizilizatorilor, care a fost păstrată în forma finală a legii, este neconstituțională, așa că Parlamentul trebuie să adopte din nou proiectul fără aceste prevederi.
De ce este important: Transpunerea în legislația românească a Directivei UE 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice a fost un subiect controversat în România, având în vedere includerea anumitor prevederi legate de interceptarea comunicațiilor.
La finele lunii februarie, Parlamentul a adoptat, prin votul final al Senatului, un proiect de lege potrivit căruia furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, precum WhatsApp, Facebook, Skype, Signal, Wire, Telegram, nu vor fi obligați în România să permită organelor de aplicare a legii și celor cu atribuții în domeniul securității naționale punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică, respectiv de interceptare a comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii. După cum a relatat anterior Profit.ro, obligația a revenit în schimb furnizorilor de internet, respectiv de servicii de găzduire electronică cu resurse IP.
Prevederea ca aplicații precum WhatsApp, Facebook, Skype, Signal, Wire, Telegram să permită interceptarea utlizatorilor a fost eliminată, după ce, anterior, fusese inclusă într-un proiect de lege adoptat de Guvernul Cîțu în ultima ședință în care a mai putut aviza acte cu putere de lege, înainte de demiterea sa prin moțiune de cenzură. Proiectul a fost adoptat de deputați chiar la finele anului trecut, generând atunci o serie de reacții și proteste din partea specialiștilor în domeniu.
Opoziția, prin USR, iar ulterior și prin AUR, cât și Avocatul Poporului au sesizat proiecetul de lege, iar în data de 18 mai a admis parțial obiecțiile de neconstituționalitate, respectiv articolul prin care furnizorii de internet ar foi fost obligați să permită interceptarea comunicațiilor utilizatorilor și chiar să ofere conținutul decriptat al acestora, inclusiv să suporte costurile aferente.
Mai mult, furnizorii de internet ar fi fost obligați să fumizeze informatiilereferitoare la date de trafic, date de identificare a abonaților sau clienților, modalități de plată și istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzatoare adresei IP identificate, și ăa permita accesul la propriile sisteme informatice, in vederea copierii sau extragerii datelor respective.
De asemenea, Curtea Constituțională a admis ca neconstituționale prevederile prin care sunt introduse noi regelementări pentru dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice, prin modificarea legii gondului funciar.
Curtea Constituțională nu a publicat încă motivarea deciziei, iar în aprilie, Comisia Europeană a decis să trimită România, Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Slovenia și Suedia, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu au transpus integral în legislația națională Codul UE al comunicațiilor electronice și nu au comunicat Comisiei modul de transpunere al acestuia.
Sesizarea CJUE este ultima etapă a procedurii de infringement și poate conduce la sancțiuni financiare.
Din acest motiv, MAE a transmis acum Parlamentului o solicitare de modificare cât mai rapidă a articolelor decretate neconstituționale, avertizând că România riscă plată a milioane de euro dacă nu transpune cât mai repede directiva.
MAE arată că premisele pentru ca demersurile procedurale ale Comisiei în contextul procedurii de infringement să se oprească vor fi create numai la momentul în care legea care finalizează transpunerea Directivei (UE) 2018/1972 - adoptată de către Parlament, promulgată dc catre președintele Romănioi și publicată în Monitorul Oficial ai României - va fi notificată instituției UE, alături de un tabel de concordanță din care să reiasă că transpunerea directivei este completă.
În absența unei astfel de notificări, pasul următor va fi sesizarea efectivă a CJUE.
”Potrivit informațiilor comunicate oficial de Comisie, aceasta intenționează (...) să propună instanței UE să aplice statului român atât o sumă forfetară, cât și penalități ca titlu cominatoriu.
În cazul în care Comisia propune CJUE o sumă forfetară și statul vizat își îndeplinește, după momentul la care instanța UE a fost sesizată, obiigația de comunicare a măsurilor națioinale de transpuneie a unei directive UE, Comisia nu se va desista doar pentru motivul conformării, statul respectiv riscând, în continuare, să fie obligat la plata unei sume forfetare”, arată MAE.
În ceea privește penalitățile cu titlu cominatoriu, acestea potfi evitate dacă transpunerea directivei se finalizează înainte de data pronunțării hotarârii instanței UE.
”Dat fiind contextul mai sus descris, trebuie depuse toate eforturile pentru a nu se ajunge în sltuația ca statului român să îi fie aplicate sancțiuni pecuniare de ordinul milioanelor de euro.
(...) Totodată, sesizarea CJUE fiind iminentă, este de dorit ca proiectul de lege mai sus menționat să poată fi readoptat de Parlament în cadrul sesiunii ordinare aflate în curs. Dacă totuși acest lucru nu va fi posibil, sugerăm să fie analizată posibilitatea convocării unei sesiuni parlamentare extraordinare”, recomnadă MAE.
Procedura de infringement constituie un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție.
Codul european al comunicațiilor electronice care actualizează cadrul de reglementare care guvernează sectorul european al comunicațiilor electronice în funcție de noile provocări a intrat în vigoare în decembrie 2018, iar statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare normele sale. Potrivit Comisiei, acesta este un act legislativ esențial pentru a realiza "societatea europeană a gigabiților" și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.
Comisia a monitorizat procesul de transpunere și le-a oferit statelor membre orientări și asistență, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.
Conform Comisiei, Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice și ar urma, să sporească opțiunile și drepturile consumatorilor, inclusiv prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale inovatoare.
