Apple și Irlanda au câștigat apelul împotriva deciziei Comisiei Europene de a obliga gigantul american la plata unor taxe retroactive record de 13 miliarde de euro, tribunalul CJUE considerând că Irlanda nu a acordat companiei ajutoare de stat ilegale.
În august 2016, Comisia Europeană a solicitat Irlandei să recupereze de la Apple taxe de până la 13 miliarde de euro plus dobânzi, cu argumetul că Apple ar fi beneficiat de avantaje fiscale ilegale în perioada 2003-2014.
Apple și Guvernul Irlandei au contestat decizia, tribunalul CJUE hotărând acum în favoarea reclamanților.
Decizia tribunalului poate fi contestată în instanța superioară, la curtea de justiție propriu-zisă a Uniunii Europene.
“Salutăm decizia tribunalului, prin care se anulează decizia Comisiei Europene din august 2016 (…). Irlanda a susținut clar încă de la început că nu a oferit tratament special celor două companii Apple - ASI și AOE. A fost taxată suma corectă, în conformitate cu normele uzuale de taxare în Irlanda”, a declarat, într-un comunicat, ministerul irlandez de Finanțe.
La rândul lor, reprezentanții Apple s-au arătat mulțumiți de decizia tribunalului.
“Nu este vorba despre cât de multe taxe plătim, ci unde trebuie să le plătim”, potrivit companiei, citată de Bloomberg.
Apple a precizat că a plătit taxe pe venit de peste 100 miliarde de dolari în întreaga lume în ultimii 10 ani, precum și “alte taxe în valoare de zeci de miliarde de dolari”.
“Hotărârea de astăzi a tribunalului anulează decizia Comisiei din august 2016, conform căreia Irlanda a acordat Apple ajutoare de stat ilegale, prin intermediul unor reduceri fiscale selective. Vom studia cu atenție hotărârea și vom analiza potențialele etape următoare”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei, resposabilă cu politica de concurență.
Potrivit acesteia, Comisia își menține obiectivul ca toate companiile să plătească o cotă justă de taxe în UE.
“Dacă statele membre oferă anumitor companii multinaționale avantaje fiscale care nu sunt disponibile rivalilor lor, acest lucru dăunează concurenței loiale în UE. De asemenea, privează portofelul public și cetățenii de fonduri pentru investiții mult necesare - cu atât mai mult în perioade de criză”, a precizat Vestager.
