Rata anuală a inflației a ajuns în septembrie la 6,3%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, depășind chiar și cele mai pesimiste așteptări ale analiștilor. Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale, spune la emisiunea Ora de Profit.ro că mare parte din creșterea inflației vine dinspre zone aflate în afara controlului politicii monetare, mai ales dinspre energie, și că banca centrală urmărește acum ca aceste prețuri mai mari la curent, gaze și carburanți să nu se transmită la nivelul întregii economii.
Emisiunea Ora de Profit.ro este difuzată în fiecare duminică, de la ora 12, la Prima TV
De la 5,2% în august, inflația anuală a ajuns la 6,3% în septembrie, în timp ce prognoza cea mai recentă a băncii centrale pentru finele anului este de 5,6%. BNR a majorat dobânda-cheie de la 1,25% la 1,5% la începutul lunii, înainte de a avea datele mai rele de inflație pe septembrie.
“E clar că prognoza noastră a fost depășită. Asta arată încă o dată zona de impredictibilitate în care ne trezim. Poate niciodată nu am avut asemenea depășiri radicale ale prognozei noastre”, spune Dan Suciu.
Purtătorul de cuvânt al băncii centrale arată însă că jumătate din creșterea inflației față de anul precedent vine din prețurile la energie – care au crescut cu o cincime față de anul trecut-, și dacă mai adăugăm și alte prețuri volatile, se ajunge la trei sferturi din rata anunțată pentru luna trecută.
“Mai rămân două procente și ceva asupra cărora dobânda de politică monetară a băncii centrale are influență directă. Dar este foarte mică această componentă din totalul indicelui. Sigur că dobânda de politică monetară este principalul instrument și va fi axată pe această dimensiune dacă, și deocamdată sesizăm acest lucru, avem un transfer de prețuri dinspre energie spre alte componente, și de aceea am avut o majorare de 0,25%. Rămâne să vedem cum va fi resimțită de piață. Dar ceea ce subliniez încă o dată e că avem o zonă foarte mare din indicele de inflație asupra căreia dobânda de politică monetară are influențe minime, dacă nu deloc, anume prețurile la energie”, spune Suciu.
Banca centrală va evalua situația înainte de a lua o nouă decizie la începutul lunii viitoare, când va fi revizuită și prognoza de inflație. Printre lucrurile la care se uită acum sunt evoluția pandemiei și situația politică, care afectează politica fiscală, care la rândul ei o influențează pe cea monetară, spune Suciu.
“Dacă situația pandemică se va înrăutăți, trebuie să iei alte tipuri de politici. Anul trecut am luat decizia de a coborî dobânda cheie brusc pentru că era o situație pandemică gravă care a dus la blocarea economiei. Nu suntem într-o situație de blocare a economiei, pentru că avem alte tipuri de decizii, dar nu este exclus, având în vedere evoluția nefastă prin care trecem. Depindem de foarte multe elemente neprecizabile pentru a da o direcție sau alta”, adaugă Suciu.
Mesajul băncii centrale pentru piață este acela că nu asistă pasivă la creșterea prețurilor. Deja se simt efectele de runda a doua, cu transferul costurilor mai mari de funcționare către firme care sunt apoi transmise consumatorilor. Suciu spune că deciziile băncii centrale vor începe să se simtă de anul viitor în rata inflației.
“Încercăm să ancorăm așteptările. Pentru că pe controlul prețurilor la energie nu avem niciun instrument de politică monetară. Ele țin de un context global. S-au liberalizat, înainte erau sub un oarecum control administrativ, dar noi cu deciziile de astăzi nu putem influența evoluțiile de ieri. Există o durată până când deciziile de politică monetară se fac resimțite în piață. Pe noi ne arde gazul acum. Acest lucru e imposibil de controlat la nivelul politicii monetare. Ceea ce încercăm să facem e să ancorăm, să stăvilim transferul acestor creșteri de prețuri dinspre energie spre alte produse. Și credem că cu aceste reacții vom avea succes, nu imediat, dar în cursul anului viitor se va vedea o scădere a indicelui”, explică purtătorul de cuvânt al băncii centrale.
Unii analiști estimează chiar că BNR va majora la 2% dobânda cheie în noiembrie, forțată fiind de inflația ce amenință să treacă chiar de 7% la finele anului. Purtătorul de cuvânt al băncii centrale încearcă să tempereze însă și așteptările pentru o creștere prea rapidă sau prea amplă a ratelor de dobândă, cu argumentul că ar putea fi afectată creșterea economică.
„Sigur că inflația contează, dar câtă vreme ele vin dintr-o singură zonă, dobânzile nu vor crește la fel. Trebuie găsit calibrajul bun, să nu încurcăm și mai mult economia. Dacă am crește dobânda mai mult și am avea un impact pe dobânzile la credite, am afecta doar acea zonă din economie care e influențată de decizia de politică monetară. O zonă întreagă din economie ar fi supusă unei presiuni extrem de mari, nu ar avea acces nici la lichidități, nici la credite. Sigur că poate noi ne-am duce în ținta de inflație, dar am sufoca economia în asemenea hal că am putea spune că operația a reușit, dar pacientul nu prea mai respiră. Cam asta este îngrijorarea”, spune Suciu.
Și celelalte bănci centrale din regiune au majorat dobânda de politică monetară – Ungaria și Cehia chiar începând din vară – astfel că BNR nu mai are cea mai ridicată dobândă din Europa Centrală și de Est, fiind la egalitate cu banca centrală a Cehiei și sub cea a Ungariei, 1,65%, în timp ce banca Poloniei este la 0,5%.
