Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august. Deficitul de cont curent a spart pragul de 10 miliarde de euro pentru prima oară din 2008 încoace, chiar înainte de criza financiară, relevă ultimele date, analizate de Profit.ro. Vestea bună este că viteza de creștere a deficitului scade, iar investițiile străine directe continuă să recupereze.
Deficitul contului curent a atins 10,15 miliarde de euro în primele 8 luni din 2021, în creștere cu 55% față de nivelul de 6,55 miliarde de euro din aceeași perioadă a anului trecut. Viteza de creștere a deficitului, deși ridicată, este în atenuare, având în vedere că în ianuarie-iulie diferența era de 68%, iar în lunile precedente de 75% și peste acest nivel.
Cea mai importantă contribuție la creșterea deficitului o are balanța bunurilor, unde saltul este de la circa 12 miliarde de euro în ianuarie-august 2020, la 14,37 miliarde de euro.
Încasările nete din servicii au scăzut față de anul trecut de la 5,98 miliarde de euro la 5,67 miliarde de euro. Este o veste proastă pentru echilibrarea balanței de plăți, în condițiile în care serviciile reprezintă cea mai importantă sursă de intrare de valută.
S-a deteriorat și balanța veniturilor primare de la un deficit de 1,68 miliarde de euro la unul de 2,26 miliarde de euro. Aici sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană. Adâncirea deficitului vine mai ales ca urmare a creșterii încasărilor firmelor din dividende cu circa un miliard de euro la 5,56 miliarde de euro pe , dar și a ieșirilor nete de dobânzi din investițiile în obligațiuni de la 800 de milioane de euro la 1 miliard de euro.
Și balanța veniturilor secundare arată mai rău, cu o scădere a excedentului de la 1,13 miliarde de euro la 821 de milioane de euro, ca urmare a încasărilor mai slabe de fonduri europene în comparație cu ieșirile.
Balanța contului curent nu a mai arătat așa de rău la opt luni din 2008, când deficitul era de 11,45 miliarde de euro. E drept că atunci cifra era mult mai ridicată raportat la nivelul economiei: 7,5% din PIB atunci, față de circa 4% acum. În preajma aderării României la UE și imediat după deficitul extern a explodat, mai ales ca urmare a creșterii consumului din importuri, finanțat de investiții externe generoase și linii de credit aduse din afară – intrările de valută au dus chiar la o apreciere a cursului de schimb. Deficitul bugetar, care alimentează importurile, era ridicat și în 2008, la un nivel similar celui actual, de peste 8% din PIB. Atunci a urmat o corecție dureroasă pornită cu ocazia crizei financiare.
În primele opt luni din acest an investițiile străine directe au continuat să recupereze și au ajuns la 4,39 miliarde de euro al finele lunii august, față de 1,48 miliarde de euro în ianuarie-august 2020, când au fost puternic afectate de pandemie. Chiar și cu această recuperare, investițiile străine rămân sub nivel 6,7 miliarde de euro înregistrat în ianuarie-august 2008.
UniCredit prognozează o deteriorare a deficitului de cont curent pentru acest an la 6,1% din PIB față de 5,2% anul trecut. Ar fi de departe cel mai mare deficit din regiune, în condițiile în care țări precum Cehia și Polonia au chiar excedente. De altfel, deteriorarea poziție externe a fost menționată de BNR în acest an printre principalele vulnerabilități macroeconomice, inclusiv în ceea ce privește potențialele efecte asupra cursului de schimb.
Ieșirile de valută au fost acoperite în acest an de guvern prin împrumuturi în valută din piețele externe.
