Revenirea inflației în intervalul țintă al băncii centrale, de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, s-ar putea produce chiar luna aceasta, în anumite condiți, a declarat, pentru Profit.ro, consultantul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu. Revenirea la o inflație de cel mult 3,5% mai devreme de finalul anului, când prognoza băncii centrale prevede coborârea la acest nivel, este de așteptat din mai multe considerente, deși în mare parte din an rata țintită de BNR a urcat la peste 5%, într-o perioadă cu mai multe șocuri inflaționiste generate de creșterea prețurilor administrate.
„Am putea avea o scădere până la 3,5% a ratei anuale a inflației în noiembrie, în condițiile în care deja am avut o scădere luna trecută, pentru că a ieșit din baza de calcul a indicelui luna octombrie a anului 2017, când am avut primul șoc inflaționist al acestui ciclu. Iar în noiembrie va ieși din baza de calcul și luna noiembrie 2017”, spune Vasilescu. Indicele țintit de BNR este rata anuală a inflației, calculată pe 12 luni anterioare. Condiția revenirii în țintă este ca în ultima săptămână din noiembrie să nu se producă șocuri inflaționiste surpriză, astfel încât rata lunară a inflației să nu crească iar în penultima lună a anului.
Rata lunară a inflației ar trebui să fie negativă în noiembrie pentru ca rata anuală, calculată pe 12 luni anterioare, să coboare chiar de luna aceasta la 3,5%. Anul acesta, rată negativă a inflației lunare am mai avut în iulie (-0,48%). Rata anuală s-ar apropia de limita superioară a intervalului țintă, coborând la 3,67% în noiembrie, și dacă rata lunară ar fi de 0,10% luna aceasta. Coborârea sub 3,5% la sfârșitul anului (la 3,49%) s-ar realiza, apoi, dacă în decembrie am avea o rată lunară a inflației de 0,15%.
Până acum, luna noiembrie a fost lipsită de șocuri inflaționiste de tipul celor generate de prețurile administrate în ianuarie, aprilie, august sau octombrie 2017.
Dimpotrivă, carburanții s-au ieftinit chiar cu 7% în mai puțin de o lună pe piața locală, în principal ca urmare a scăderii prețurilor internaționale ale petrolului. Iar tendința de ieftinire va continua cel mai probabil, pe fondul evoluției negative a pieței de pe Wall Street, provocate de îngrijorările legate de încetinirea creșterii economiei globale.
În ultima lună, cotațiile petrolului Brent au scăzut cu circa 13%, de la 75 dolari la 66 dolari/baril, iar prețurile la benzinăriile din România au fost ajustate și ele. O monitorizare a prețurilor afișate de benzinării, arată, spre exemplu, că la finalul lunii octombrie, la stația Rompetrol din șoseaua Mihai Bravu, un litru de benzină era cumpărat cu 5,82 de lei, iar unul de motorină cu 6,12 lei. În prezent, aceeași stație vinde benzina cu 5,38 lei, iar benzina cu 5,87 de lei, rezultând o ieftinire cu peste 7,55% la benzină și peste 4% la motorină.
O ieftinire la carburanți are impact semnificativ în indicele prețurilor de consum, calculat ca medie ponderată a evoluțiilor de preț pe diferitele sale componente. Din totalul de 10.000 de puncte, ponderea carburanților este de 800 de puncte, respectiv 8%.
Șansele de a vedea o scădere în noiembrie care să permită reintrarea inflației în țintă mai devreme de finalul anului sunt mari, spune consultantul de strategie al BNR, bineînțeles dacă nu vor apărea alte șocuri inflaționiste surpriză. “Anumite categorii de alimente, spre exemplu, au mai făcut surprize în trecut. Cartofii au avut creștere de 27% acum două luni și de 6% acum o lună.
Uneori și citricele sau fasolea mai fac câte o figură, iar în octombrie, spre exemplu, s-au scumpit ouăle cu 2%.”
România a intrat într-un nou ciclu inflaționist în luna octombrie a anului trecut. Rata lunară a inflației a sărit atunci la 1,28%, șocul fiind produs în contextul reintroducerii supraaccizei la carburanți și a unor noi tarife la energie electrică, termică și gaze naturale, toate influente în inflație, dublat de o conjunctură nefavorabilă pentru prețurile internaționale ale petrolului.
Rata anuală a inflației era încă în țintă, la 2,63%, în octombrie 2017, lună în care BNR a luat măsura îngustării coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilități permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50 puncte procentuale, facilității de creditare (Lombard) la 3%.
În următoarele două luni, rata lunară a inflației s-a dus către niveluri mai joase (0,66% în noiembrie și 0,32% în decembrie), iar rata anuală, deși a urcat, s-a menținut până la finele anului în intervalul țintă, sub 3,5%.
Interval din care a ieșit însă în ianuarie 2018 și nu a mai putut fi readusă până acum. Ianuarie 2018 a fost luna celui de-al doilea șoc inflaționist, cauzat tot de prețurile administrate. Rata lunară a sărit la 0,78%, iar rata anuală (care ia în calcul 12 luni anterioare) a urcat la 4,32%.
BNR a fost nevoită să majoreze dobânda cheie de la 1,75% la 2% pe 8 ianuarie, iar o lună mai târziu, pe 7 februarie, opera o nouă majorare, la 2,25%. Măsurile au temperat rata lunară a inflației la 0,3% în februarie și 0,29% în martie.
Aprilie a adus un nou șoc inflationist la început de trimestru. Rata lunară a urcat la 0,54%, iar cea anuală a sărit pentru prima data în acest an de 5%, prag peste care s-a menținut apoi în mai multe luni.
BNR a majorat din nou dobânda, pe 7 mai, de la 2,25% la 2,5%. Inflația lunară s-a temperat din nou în mai, iunie și iulie (în iulie indicele a fost chiar negativ de -0,48%), însă luna august a venit cu un nou șoc, influențat din nou de prețurile la gaze, electricitate.
Sub 5% rata anuală a inflației a coborât abia în octombrie, când din baza de calcul a indicelui au iețit datele din luna similară din 2017, cea a primului șoc inflaționist din actualul ciclu. Luna aceasta vor ieși din baza de calcul și datele din noiembrie 2017, fapt care ar permite, în absența unui nou șoc până la finalul lunii, reintrarea inflației în intervalul țintă al bănci centrale mai devreme de finele anului.
