Antreprenorii vor putea finanța proiecte de până la un milion de euro cu bani adunați de contribuitori, care vor primi acțiuni sau un titlu de creanță, potrivit unui proiect de lege adoptat de Senat pentru reglementarea crowdfunding-ului. Platformele online vor fi autorizate și reglementate de ASF, se mai arată în proiect. Finanțările prin crowdfunding au ajuns la 16 miliarde de dolari la nivel mondial, în 2014, iar suma se va dubla în acest an, arată estimările industriei.
Ce faci când ai un proiect pentru care nu găsești finanțare la bănci și nici investitori interesați? Cauți mai mulți investitori, mai mici. Acesta e principiul crowdfunding-ului, formă de finanțare care nu e nouă, dar a luat amploare în ultimii ani datorită platformelor online. Soclul Statuii Libertății din New York a fost construit prin subscripție publică, tot prin contribuții individuale fiind asigurată și o parte din finanțarea construcției Ateneului Român din București - celebra campanie “dați un leu pentru Ateneu”.
Parlamentarii români vor să reglementeze această formă de finanțare, care la nivel global a ajuns la 16 miliarde de dolari în 2014, și să introducă controlul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) asupra platformelor online care adună bani pentru proiecte.
Proiectul de lege adoptat marți de Senat vizează doar acele proiecte depuse de antreprenori prin care contributorii, persoane fizice sau juridice, vor primi acțiuni, participații la capital sau drept de creanță asupra firmei care strânge bani. În cazul în care finanțarea este un împrumut, atunci firmele care strâng bani trebuie să precizeze și ce dobânzi vor plăti investitorilor.
Proiectele prin care cei care contribuie primesc un produs sau fac o donație nu intră sub incidența propunerii legislative.
Platformele de finanțare participativă nu au voie să facă publicitate proiectelor și nici recomandări de investiții. Acestea trebuie să avertizeze contributorii asupra riscurilor la care se expun, inclusiv acela de a pierde banii investiți.
Firmele care au o astfel de platformă trebuie să aibă un capital de cel puțin 25.000 de euro și să fie asigurate împotriva riscului profesional, iar platformele pot funcționa doar după ce sunt înscrise într-un registru al ASF, care se va ocupa și de controlul și sancționarea platformelor care încalcă regulile.
Platformele primesc un comision de la antreprenori și nu au voie să investească în proiectele promovate, acest lucru fiind interzis și directorilor firmelor care le gestionează.
Dacă firma care caută finanțare nu atinge ținta de bani publicată, atunci sumele încasate sunt restituite în termen de cinci zile, după principiul “totul sau nimic”.
Piața globală de crowdfunding se dublează de la an la an și va ajunge la peste 34 de miliarde de dolari în 2015, arată estimările industriei. În 2013, proiectele au primit finanțări totale de șase miliarde de dolari. Din finanțările de 16 miliarde de dolari din 2014, 11 miliarde au reprezentat împrumuturi.
La nivel mondial, proiectele indiviudale care au strâns cei mai mulți bani sunt cele prin care contributorii primesc un produs.
Jocul Star Citizen a strâns 94 de milioane de dolari până acum printr-o campanie de crowdfunding inițiată în 2012, sumă ce reprezintă un record mondial. Suma a fost strânsă printr-o platformă proprie, dar și prin intermediul Kickstarter. În schimbul banilor, contributorii primesc nave cu care vor zbura în simulatorul spațial. Proiectul, dezvoltat de Cloud Imperium Games, se află încă în dezvoltare și va fi lansat în 2016. Ce au cumpărat până acum cei peste un milion de oameni care au contribuit este promisiunea unui joc, iar aceștia nu vor primi banii înapoi dacă produsul nu este la standardele așteptate.
De altfel, jocurile video domină clasamentul celor mai bine finanțate proiecte. Prison Architect, un joc 2D lansat recent care simulează construcția și managementul unei închisori private, a strâns 19 milioane de dolari în faza de dezvoltare prin intermediul platformei Steam, după ce a primit peste 1,2 milioane de precomenzi.
Pebble Technology, o firmă americană, a strâns peste 20 de milioane de dolari de la 78.000 de oameni pentru a construi un ceas inteligent – smartwatch – prin intermediul Kickstarter. Cei care au contribuit au primit ceasul mai devreme și la un preț mai mic.
În Europa, cel mai bine finanțat proiect este cel al unui dezvoltator imobiliar neamț, care a strâns 7,5 milioane de euro, prin intermediul Companisto.de, pentru extinderea unei stațiuni de lux de pe malul Mării Baltice. Contributorii au finanțat firma prin împrumuturi subordonate, în schimbul unei dobânzi anuale de 4-8%. Acest tip de crowdfunding ar intra sub incidența textului de lege adoptat de Senat.
Și în România există platforme de crowdfunding precum wearehere.ro, crestemidei.ro sau multifinantare.ro. Anvergura proiectelor care primesc finanțare este, însă, relativ redusă, de până la 10.000 de euro.
Proiectul, susținut de 53 de deputați de la toate partidele parlamentare, trebuie să treacă de Camera Deputaților și apoi să fie promulgat de Președinte pentru a deveni lege.
