Promotoare a Inițiativei celor Trei Mări, Polonia a organizat o conferință privind o integrare regională mai bună a burselor. Evenimentul la care a participat și președintele BVB Radu Hanga a avut una dintre concluzii că este nevoie de o coordonare mai eficientă a operatorilor de piață din țările membre, de proceduri și platforme standardizate pentru atingerea unei mase critice ce să facă atractive acțiunile companiilor din regiune în rândul investitorilor instituționali. Prima soluție implementată este un indice regional care să fie ușor de urmărit la nivel internațional.
Un proiect interbelic numit la acea vreme Intermarum și acum promovat intens de Polonia încearcă să capete contur inclusiv în domeniul bursier, unde piețele atomizate și cu lichiditate mică au dificultăți în a atrage atenția investitorilor străini, în special din SUA, putere mondială pentru care această cooperare regională reprezintă și un interes geostrategic.
Conferința Burselor celor Trei Mări a fost organizată ieri la Cracovia, vechea capitală a Regatului Poloniei, cu participarea președinților operatorilor de piață din țara gazdă, România, Slovenia, Cehia, Ungaria și Slovacia, ultimii 2 cu prezență doar online. Demersul vizează o coordonare mai bună a acestor burse pentru atragerea de capital și surmontarea dificultăților cadrului de reglementare foarte costisitor care vine de la Bruxelles.
Evenimentul a avut patronajul președintelui Poloniei, Andrzej Duda, reales în luna mai pentru un mandat de 5 ani. Prezent la dezbateri, acesta și-a amintit că punctul de plecare al Inițiativei celor Trei Mări (spațiul dintre Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică) a fost o discuție pe care a purtat-o exact în urmă cu 5 ani, în septembrie 2015, tot la Cracovia, cu președinta de atunci a Croației, Kolinda Grabar-Kitarović. „Cele 3 mări este una dintre cele mai importante zone ale muncii mele în ultimii 5 ani”, a spus Duda.
El a simțit că principala amenințare la adresa proiectului lansat oficial în anul 2016 este aceea de a rămâne doar la nivel de întâlniri sterile între președinți în care să-și exprime doar deziderate la nivel politic pentru a realiza proiecte comune în interiorul Uniunii Europene, fără ca acestea să fie urmate de decizii concrete în plan instituțional sau economic.
România a avut istoric o prezență mai degrabă slabă la nivel ministerial, iar întrunirea la nivel de președinți din iunie 2019 organizată la București a fost practic subminată, potrivit istoricului Valentin Stan, de invitația făcută de președinte Klaus Iohannis președintelui Frank-Walter Steinmeier al Germaniei, țară care se opusese constant inițiativei. Proiectul celor Trei Mări ar corespunde mai mult intereselor SUA care iau act că țările Europei de Vest nu mai reprezintă un aliat natural și că singurele interese geostrategice americane la Atlantic se leagă de țările din Europa Centrală și de Est.
La nivel bursier, proiectul însă nu este boicotat. „Un semn foarte puternic pentru noi a fost să vedem prezența Președinției Poloniei aici. Cred că aceasta transmite un semnal foarte puternic despre sprijinul pe care piața de capital locală îl primește de la ecosistemul politic”, a declarat președintele BVB, Radu Hanga, prezent la Cracovia. „Trebuie să învățăm și să copiem această abordare; cred că funcționează și dacă ne uităm unde se află Bursa de Valori din Varșovia acum este urmare a acestei cooperări solide. Cât privește Bursa de Valori București, urmăm aceiași cale; căutăm să întărim legăturile cu statul, cu guvernul, cu ecosistemul local.”
Dacă interesul geostrategic față de Inițativa celor Trei Mări este al SUA care vor să prevină conturarea unui hegemon pe zona de vest a Eurasiei, prin strângerea legăturilor între Uniunea Europeană și Federația Rusă, în schimb suportul investitorilor de peste Atlantic nu este încă puternic. Președintele Bursei de Valori de la Varșovia, Marek Dietl, remarcă faptul că regiunea a scăzut în interes pentru investitorii americani față de anii ’90, ce găsesc un impediment în plasamentele în mai multe state separate, cu burse mici.
Prima soluție care s-a impus a fost crearea indice regional pentru regiunea celor 3 mări. Președintele Bursei de la Ljubljana, Aleš Ipavec vede și alte demersuri pe termen lung, fără ca aceasta să însemne că structura de proprietate a operatorilor de piață din regiune trebuie să se schimbe. Cum Slovenia este o țară mică, el resimte foarte mult absența de pe radarul investitorilor.
„Reglementările devin tot mai mari cu fiecare an; chiar dacă ești Deutsche Boerse sau Bursa de la Ljubljana trebuie să îndeplinești cerințele fără să conteze mărimea. Aceasta este desigur costisitor și este o povară foarte mare pentru burse, case de brokeraj. Dacă nu ai economie de scală este greu să supraviețuiești în acest mediu”, spune Ipavec.
Singura posibilitate este ca bursele să lucreze împreună și să se comporte ca parte a unei regiuni, promovând conferințe regionale, mărci regionale, aceleași reglementări, infrastructuri, tehnologie. „Cine vine în această regiune, indiferent dacă tranzacționează la Ljlubljana sau la Varșovia are aceeași experiență, aceeași platformă, pentru a-i fi cât mai ușor. Nu contează ce țară este, procedura este la fel”, a mai spus șeful Bursei de la Ljubljana.
Președintele Poloniei Duda încurajează această cooperare pe domenii. „Elementul nostru de bază când am lansat cooperarea celor 3 mări nu a fost o politică mare, ci a fost mai degrabă economia, vorbim și gândim despre investiții”, a declarat acesta, subliniind necesarul de proiecte de infrastructură în Europa de Est, unde există o inteconectivitate mică și se ajunge foarte greu de la Marea Neagră la Marea Baltică sau de la Adriatică la Baltică. „Am vrut să construim drumuri expres și autostrăzi, am vrut să construim căi ferate cel puțin de viteză medie și am vrut să stabilim buni conexiuni de energie care să asigure securitatea energetică pentru toți dintre noi”, a mai spus Duda, insistând că nu este vorba numai despre cooperarea economică propriu-zisă, dar și de și dezvoltarea turismului și a legăturilor interumane. „Uneori există impresia că Vestul Europei le are pe toate, dar noi încă avem sentimentul că trebuie să ajungem din urmă, că trebuie să realizăm ceva în plus și am mari ambiții în această privință.”
La nivel bursier, punctul de plecare este destul de jos. „Nu stăm bine cu statisticile în Europa Centrală, dar din păcate acesta este tabloul și întreaga Europă. Dacă ne uităm la cifrele seci, avem doar o singură companie europeană în top 20 corporații de tehnologie din lume. Toarte sunt în principal americane”, spune Petr Koblic, CEO al Bursei de Valori din Praga, adăugând că, în opinia sa, cea mai mare parte a startupurilor de tehnologie din Europa dispar ca o consecință a absenței unor piețe de capital puternice care să le susțină cu finanțarea. Este ceva care se resimte încă și mai acut la nivelul țărilor din regiune ce sunt exportatoare nete de capital – ceea ce este ridicol – către Europa de Vest și SUA.
Dietl de la Bursa de Valori din Varșovia amintește că 10% din investitorii de retail polonezi, deși recunosc atractivitatea acțiunilor locale, de asemenea investesc în acțiuni americane. O cheie a dezvoltării piețelor regionale îl reprezintă nu numai interconectivitatea, ci și găsirea unor nișe. Spre exemplu, pentru Polonia – țară care are mai mulți absolvenți de tehnologia informației decât în toate Țările Scandinave la un loc și doar mai puțin cu 50% decât în Germania, deși aceasta are o populație dublă – o țintă a dezvoltării o reprezintă industria jocurilor pe calculator.
